În aceste zone se află formaţiuni de roci argiloase cu potenţial gazeifer, roci din care se extrag resursele de tipul ‘shale gas’, termen care a devenit cunoscut în limba română sub denumirea de ‘gaze de şist’.
Aceste formaţiuni se găsesc la adâncimi de peste 2.500-3.000 de metri.
Pe lângă zonele cu potenţial ridicat, mai există şi alte zone cu condiţii potenţiale de existenţă a zăcămintelor de gaze de şist în Depresiunea Getică, Depresiunea Panoniei şi Bazinul Transilvaniei.
‘Resursele neconvenţionale de energie constituie o formă alternativă de energie. Ele sunt localizate în formaţiuni sedimentare de diferite vârste şi, de regulă, la adâncimi mari în scoarţa terestră: shale şi tight gas, heavy oil şi oil shale, coad seam gas şi, în unele zone reci, în mări şi oceane, gaz hidraţii’, se arată în raport.
Autorii studiului amintesc că România mai are rezerve dovedite de gaze naturale suficiente pentru următorii 10-15 ani.
Potrivit celui mai recent raport al US Energy Information Agency (EIA), făcut public în iunie 2013, gazul de şist majorează cu 47% rezervele potenţiale de gaze naturale recuperabile la nivel mondial. Tot la nivel global, gazele de şist reprezintă 32% din rezervele totale de gaze naturale.
‘România, cu o rezervă recuperabilă estimată la 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze de şist, se situează pe locul 3 în Europa, după Polonia (4.190 miliarde de metri cubi) şi Franţa (2.879 miliarde de metri cubi) şi înaintea Danemarcei (906 miliarde de metri cubi)’, mai arată studiul CNR-CME, amintind datele din raportul americanilor.
Raportul ‘Resurse de gaze naturale din zăcăminte neconvenţionale – potenţial şi valorificare’ este semnat de 43 de specialişti din cadrul CNR-CME, majoritatea profesori universitari în domeniul petrolului şi gazelor. AGERPRES
