El spune că la nivel european, cel mai important studiu cu privire la Parteneriatul Transatalntic pentru Comerț și Investiții (TTIP) a fost realizat în 2013 de Institutul Londonez CEPR (Center for Economic Policy Research). Studiul pornește de la premiza finalizării cu succes și punerea în aplicare, estimată a demara în 2017, a unui acord TTIP ambițios și cuprinzător care ar putea contribui la economia UE cu 0,5% anual, odată ce TTIP va fi implementat pe deplin. Potrivit raportului, în 2027 PIB-ul României ar putea crește cu aproximativ 0,25% suplimentar anual.

„În funcție de ratele de schimb între dolar, euro și leu,  această creștere economică suplimentară a PIB-ului României ar putea fi cifrată la circa 400-500 de milioane de dolari anual. În același timp, balanța comercială a României cu SUA este de așteptat să se îmbunătățească, dat fiind că exporturile bilaterle ar putea crește cu aproape 35%, iar importurile cu 25%”, a explicat Lucian Cernat.

Potrivit statisticilor furnizate de Eurostat, România are un total de aproximativ 1.000 de exporturi directe de mărfuri către SUA. Dintre care 600 sunt întreprinderi mici și mijlocii, cu o pondere de 24% din valoarea totală a exporturilor tranatlantice. „O primă concluzie ar fi că populația de firme exportatoare românești este relativ mică. Numărul total de exportatori din țară, către orice destinație non-UE, este în jur de 6.500 de firme, sub numărul de firme exportatoare din alte țări UE, cu un PIB mai mic decât cel al României. Acest lucru reprezintă un avantaj și un handicap”, spune el. Conform declarațiilor sale, un număr redus de exportatori este un handicap pentru că acest lucru denotă o capacitate existentă de export limitată. „Dacă privim structura exporturilor românești, în funcție de numărul de firme exportatoare în fiecare sector, constatăm cu ușurință că exporturile românești către SUA nu sunt foarte diversificate, privite prin prisma numărului de firme direct exportatoare. Mai mult de jumătate din exporturile românești către SUA sunt realizate de o singură firmă, pe fiecare sub-sector economic”, explică el.  Pe de altă parte, numărul scăzut de producători care sunt exportatori direcți, oferă un avantaj. Mai clar, acest număr scăzut poate facilita dialogul cu cei însărcinați cu formularea prioritpților României, în cadrul poziției comune europene în negocierilea TTIP, dat fiind numărul relativ restrând se firme direct exportatoare care a trebui consultate, este de părere economistul.