Criză pe piața muncii cu 34.000 de joburi vacante și de 10 ori mai mulți șomeri
Piața muncii din România continuă să fie marcată de un paradox: deși există peste 34.000 de locuri de muncă vacante, numărul șomerilor este de peste zece ori mai mare. Potrivit datelor transmise miercuri de Institutul Național de Statistică (INS), numărul locurilor de muncă neocupate a fost de 34.300 în ultimele trei luni ale anului trecut, cu aproape 6.000 mai puține față de trimestrul anterior.
Unde sunt cele mai multe locuri de muncă vacante
Sectorul bugetar a concentrat aproape un sfert din totalul joburilor libere:
- 4.000 de posturi vacante în administrația publică;
- 3.300 în sănătate și asistență socială;
- peste 1.000 în învățământ.
Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producția și furnizarea de energie, administrație publică și activități culturale.
Un decalaj major între cerere și ofertă
Deși există sute de mii de șomeri în România (circa 450.000, conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii), această forță de muncă nu se potrivește mereu cu cerințele angajatorilor. Două dintre principalele probleme sunt:
- Discrepanța geografică: locurile de muncă vacante nu sunt mereu în zonele unde trăiesc șomerii.
- Lipsa de competențe: calificările necesare nu corespund cu cele ale celor care caută de lucru.
Cu toate acestea, pentru aproape două milioane de români, distanța nu reprezintă un obstacol: aceștia fac naveta zilnic pentru a merge la muncă, mulți dintre ei chiar în alt județ.
Cum va evolua piața muncii în România
Prognozele CEDEFOP indică o nevoie de 4,7 milioane de angajați în următorul deceniu:
- 706.000 joburi noi;
- 4 milioane de posturi devenite vacante prin pensionare sau demisii.
Schimbările prognozate pentru industrie arată o scădere a joburilor pentru directori executivi și manageri, dar o creștere pentru asamblatori, funcționari și specialiști în vânzări. De asemenea, va crește numărul posturilor care nu necesită calificări înalte, cu excepția celor din minerit, construcții și transport.
Un alt fenomen important este creșterea ponderii persoanelor de peste 65 de ani care vor rămâne pe piața muncii, numărul acestora urmând să se tripleze până în 2035.
Un job vacant nu înseamnă doar un post neocupat, ci și pierderi financiare semnificative pentru companii. De exemplu, o firmă cu 100 de angajați și venituri anuale de 300.000 de euro pierde aproximativ 720 de euro pentru fiecare post rămas vacant timp de 60 de zile. Această pierdere crește semnificativ în funcție de poziția vacantă: pentru un rol de conducere, impactul poate fi triplu, iar pentru un post de middle management, dublu.
