De la începutul anului și până la finele lunii iulie, prețul mediu al unui litru de benzină în Uniunea Europeană s-a majorat cu 6,1%. Dacă în Polonia sau țări în care se regăsesc mari comunități de români, precum Italia, Spania și Marea Britanie, benzina s-a scumpit sub media UE, în România prețul benzinei “a luat foc”. Suntem țara membră cu cel mai mare ritm de creștere a prețului benzinei în primele șapte luni ale anului, conform datelor centralizate de Oil Bulletin și analizate de Capital.
În doar două state membre benzina s-a scumpit cu peste 10%: Letonia (10%) și România (10,38%). Dacă la 1 ianuarie un litru de benzină costa 1,1 euro, la 30 iulie acelaşi sortiment avea un preţ de 1,22 euro. În cazul motorinei, prețul mediu în UE a avut o evoluție de +7%, cea mai mare scumpire fiind înregistrată de Franța, cu 11,5%. România se află pe locul 5 în clasamentul scumpirilor, cu o creștere de 9,3%, întrucât la începutul anului un litru de motorină costa 1,13 euro, iar la sfârșitul lunii iulie cu 10 eurocenți mai mult.
De ce au crescut prețurile
Cea mai importantă scumpire a carburanților din ultimele 12 luni a avut loc în toamna anului trecut, odată cu reintroducerea supraaccizei la carburanți. În august 2017, Guvernul a decis să majoreze accizele în două etape, ceea ce a condus la creșterea prețurilor cu 32 de bani/litru. Prețurile la pompă au crescut începând cu 15 septembrie, respectiv 1 octombrie 2017. Această majorare a accizelor s-a suprapus evoluției semnificative a cotației țițeiului, astfel că dacă la începutul lunii septembrie 2017 un litru de carburant costa 4,6 lei, o lună mai târziu prețurile au depășit pragul de 5 lei/litru.
Prețurile au luat-o din nou razna în lunile ianuarie și mai ale acestui an. În acest caz scumpirea a survenit ca urmare a creșterii cotației internaționale. Astfel, la începutul lunii iunie, prețurile, atât la benzină, cât și la motorină, erau foarte apropiate de pragul de 6 lei/litru. Din fericire, creșterea cotației țițeiului s-a mai temperat acum, astfel că la pompă au început să se vadă mici reduceri.
Companiile petroliere pun această majorare a preţurilor pe seama cotaţiei internaţionale a ţiţeiului şi a produselor finite, dar şi pe taxarea făcută de statul român. De exemplu, reprezentanţii grupului Rompetrol arătau, în aprilie a.c., cu ocazia prezentării datelor financiare aferente primului trimestru, că la nivel internaţional, cotaţiile carburanţilor exprimate în dolari s-au majorat în primul trimestru cu aproximativ 16% pentru benzină şi cu 23% în cazul motorinei. „Aprecierea de aproximativ 11% a leului în faţa dolarului american a determinat ca impactul efectiv în moneda naţională a celor două cotaţii să fie de aproximativ 4% pentru benzină şi 10% pentru motorină. La acestea se adaugă şi creşterea în 2017 a accizelor la carburanţi (+32 bani/litru), acestea fiind majorate cu aproximativ 19% la benzină şi 21% pentru motorină”, susţineau, atunci, reprezentanţii Rompetrol.
Ce urmează
Creșterea cotației internaționale a țițeiului are influențe majore și asupra inflației. De mai multe ori în acest an, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a atras atenția asupra evoluției țițeiului atunci când a prezentat datele referitoare la inflație. „În contextul amplificării tensiunilor geopolitice, prețul petrolului Brent și-a continuat traiectoria ascendentă și în prima jumătate a anului 2018, testând episodic spre sfârșitul intervalului pragul de 80 de dolari/baril, astfel că pe ansamblul trimestrului II variația anuală a urcat cu 24 puncte procentuale față de perioada anterioară, până la 47 la sută”, arată BNR, în raportul despre inflație, conform e-nergia.ro. Totodată, experții băncii naționale au făcut chiar un test de stres în situaţia în care petrolul se scumpeşte cu 10 dolari pe baril. Pe scurt, concluzia este că inflaţia anuală va creşte cu 0,2%, alimentată de scumpirea carburanţilor, iar economia în ansamblu ar scădea cu 0,1%, pentru că suntem mai puţin dependenţi de importurile de produse petroliere.
Și grupul austriac OMV, acționarul majoritar al OMV Petrom, a arătat că preţul mediu al petrolului Brent în prima jumătate a acestui an a fost de 70,58 dolari pe baril, în creştere cu 23% faţă de preţul mediu din primul semestru al anului trecut. Christina Verchere, noul CEO al OMV Petrom, a anunțat recent că estimează o temperare a scumpirii petrolului, prognoza companiei pentru tot anul indicând un nivel de 70 de dolari.
Prețurile mari de la noi îi determină pe transportatori să alimenteze din străinătate
Christina Verchere a explicat că se văd deja efectele inflaţiei în România şi este posibilă încetinirea creşterii economice în a doua parte a anului. „România s-a bucurat de o creştere frumoasă a PIB-ului, dar vedem încetinirea ritmului şi ne asteptăm la un declin în a doua parte a anului”, a spus Verchere, în prima sa conferinţă de presă de la preluarea mandatului, organizată cu ocazia prezentării datelor financiare din prima jumătate a anului.
Compania a raportat în primul semestru o creştere modestă a vânzărilor de carburanți pe piața locală. Potrivit datelor prezentate de OMV Petrom, liderul pieţei de vânzare a carburanţilor, cererea de carburanţi în sistemul de vânzare retail a crescut cu doar 1,8% în România în prima jumătate a anului, în timp ce compania petrolieră a vândut prin benzinării un milion de tone de carburanţi, în creştere cu 2% faţă de primele şase luni ale anului trecut.
Pe de altă parte, reprezentanții grupului Rompetrol consideră că cererea de carburanți la nivelul întregii țări a crescut cu 2%, doar prin reţeaua de benzinării Rompetrol din România fiind vândute 329.000 de tone de carburanţi, în creştere cu 3% faţă de primul semestru al anului trecut.
Creşterea vânzărilor de carburanţi este aşadar destul de modestă, în condiţiile în care doar în prima jumătate a anului s-au înmatriculat 235.000 de maşini vechi şi 60.000 de maşini noi. Iar în tot anul trecut numărul maşinilor second hand înmatriculate în România a depăşit jumătate de milion de unităţi. Explicaţia ţine de creşterea preţurilor, care a urmat creşterea cotaţiilor la produsele petroliere şi mai ales de comportamentul transportatorilor, care aleg să alimenteze pe unele pieţe externe, unde preţurile sunt mai mici. „Vedem factori care afectează cererea. Transportatorii îşi optimizează businessul şi vedem mişcări în funcţie de preţurile ţărilor din jur”, a explicat Neil Morgan, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil cu segmentul downstream.
România vs țările vecine
Din analiza Capital reiese că după reintroducerea accizei suplimentare la carburanţi, preţurile din România, chiar dacă au rămas sub media europeană, nu mai sunt cele mai mici, ba chiar sunt mai mari decât în unele state de lângă noi. Dacă ne referim la motorină, carburantul preferat de români şi cel utilizat de transportatori, acum, la noi, un litru costă echivalentul a 1,23 euro, în condiţiile în care în Bulgaria este de 1,13 euro, de exemplu. Motorina, chiar dacă s-a mai ieftinit la noi, a rămas mai scumpă decât în Austria, Slovacia sau Polonia, dacă ne referim la statele din zona noastră şi, până acum o lună, era mai scumpă şi decât în Ungaria.
Conform clasamentului realizat de Capital în baza datelor Oil Bulletin, România se afla la începutul anului pe locul 2 în UE cu cel mai scăzut preț al benzinei. După primele șapte luni, am pierdut o poziție în clasament, România fiind depășită de Polonia, care are la benzină un preț mai scăzut decât la noi. În cazul motorinei situația arată mult mai dramatic. La începutul anului ne aflam pe locul 6 în topul statelor europene cu cel mai mic preț al motorinei, iar după șapte luni am coborât pe locul 10.
Deşi companiile care comercializează carburanţi pe piaţa românească susţin că preţurile sunt mari din cauza cotaţiei internaţionale a ţiţeiului şi a produselor finite, dar mai ales a taxării, datele Oil Bulletin analizate de Capital arată că România se află printre statele cu europene cu cea mai mare scumpire a carburanților fără partea de taxe. În cazul benzinei fără taxe campioana Europei este Letonia, unde în primele șapte luni s-a înregistrat o scumpire de 27,8%. Pe locul secund se află România, cu o creștere de 18,3%. În cazul motorinei, pe primele două locuri se află Letonia (+28%) și Irlanda (+18%), podiumul fiind întregit de țara noastră, cu o creștere de peste 15%.
O umbră de speranță
Consiliul Concurenţei a anunţat încă de la începutul anului că analizează de ce preţurile în România sunt mai mari decât media din Uniunea Europeană, având în vedere că anii trecuţi era invers.
“Preţurile sunt apropiate în toată Europa şi este ceea ce ne aşteptam, iar faptul că avem resurse este mai puţin important. Problema nu cred că se pune la modul: avem resurse, de ce nu avem preţul mai mic? Întrebarea este de ce de un an de zile este mai mare decât media UE? Aici căutăm o explicaţie, pentru că, tradiţional, preţul în România era un pic sub medie. De undeva de la începutul anului trecut suntem peste medie, vorbim de preţul fără taxe. Cu taxe, suntem jos, statul român taxează mai puţin decât alte state. Unde intervin companiile este partea fără taxe. Este o evoluţie relativ nouă pe care nu o înţelegem pe de-a-ntregul, aşa că am lansat o investigaţie. Ei vor primi o serie de întrebări la care sunt obligaţi să răspundă legal. Vrem să înţelegem exact care sunt schimbările care au dus la această evoluţie, pentru noi surprinzătoare”, a declarat, în luna februarie, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, pe 20 februarie.
Oficialii instituţiei nu au publicat până acum vreun rezultat al acestei analize, însă, anul trecut, Consiliul a analizat, de asemenea, preţul carburanţilor din România în comparaţie cu pieţele europene, iar concluzia principală a fost că piaţa locală are o structură de oligopol.
Mai mult, Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor, declara luna trecută, că are în plan pe viitor scoaterea supraaccizei la carburant, argumentând că nu este adeptul taxelor şi impozitelor numeroase. „Orice român normal la cap, nu numai că este de Finanţe trebuie să aibă pe agenda sa această posibilă măsură în vedere. Nu sunt adeptul unor taxe, impozite. Am zis mereu că trebuie să reducem numărul acestora, cuantumul lor”, spunea, luna trecută, Eugen Teodorovici. Rămâne de văzut dacă anunțul ministrului se va concretiza într-un proiect de act normativ sau a fost doar o declarație politică.
Aici trebuie precizat faptul că sumele colectate din accize reprezintă un venit important din încasările la buget, iar pe termen scurt o reducere a nivelului accizelor petroliere se va reflecta în aceeași măsură în încasările bugetare. Doar pe termen lung o reducere a taxării ar putea aduce mai mulți bani la buget, întrucât este așteptată o creștere a consumului.
„România s-a bucurat de o creştere frumoasă a PIB-ului, dar vedem încetinirea ritmului şi ne asteptăm la un declin în a doua parte a anului”.
Christina Verchere, CEO OMV Petrom
„Orice român normal la cap trebuie să aibă pe agenda sa această posibilă măsură în vedere (reducerea accizelor la carburanți – n.r.). Nu sunt adeptul unor taxe, impozite. Am zis mereu că trebuie să reducem numărul acestora, cuantumul lor”.
Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor
(Articol publicat în ediţia revistei Capital de luni, 27 august 2018. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întreaga ţară.)
