Un studiu al Băncii Mondiale arată că România se confruntă cu cea mai mare rată a închiderilor de firme, din şase ţări analizate, confirmând astfel nemulţumirile patronatelor care susţin că impozitul forfetar a accentuat efectele crizei.
România a înregistrat cea mai mare rată a firmelor închise în 2008 şi 2009, din cauza efectelor crizei economice, de 17,6%, din şase state din Europa de Est incluse într-un sondaj al Băncii Mondiale (BM), derulat în perioada iunie-iulie 2009. Registrul Comerţului a anunţat zilele trecute că 127.000 de firme şi-au suspendat activitatea în primele 11 luni din 2009, faţă de circa 10.000 anul trecut. Iar asociaţiile patronale se plâng că impozitul forfetar a avut o contribuţie majoră la acest fenomen.
La sondajul Băncii mondiale au participat 1.686 de firme din România, Bulgaria, Turcia, Ungaria, Litunia şi Letonia. Analiştii BM au încercat să contacteze toate cele 2.499 de firme care au particiapat la un sondaj similar în 2007, iar cele care nu au răspuns au fost considerate ca desfiinţate sau inactive.
Şi în Turcia, problemele sunt mari
Excluzând companiile care nu au răspuns, cea mai ridicată rată a falimentelor şi lichidărilor este consemnată în Turcia (6,8%), urmată de România (4,9%) şi Letonia (4,7%). În Ungaria, rata companiilor închise a fost de 1,5%. Efectul major al crizei în cele şase state din Europa de Est este scăderea cererii, se arată în sondaj. Criza nu este una financiară, pe cât una a cererii. Vânzările şi utilizarea capacităţii industriale a scăzut în toate cele şase state.
Falimentele provoacă majorarea şomajului
Reducerea cererii este însoţită de declinul pieţei muncii, care afectează, în principal, angajaţii permanenţi. Forţa de muncă permanentă a scăzut în cinci state, în timp ce numărul angajaţilor temporari a avut o evoluţie negativă în patru ţări. În toate ţările incluse în sondaj, cu excepţia României, companiile folosesc mai multe fonduri interne pentru a-şi finanţa capitalul de lucru. Există, însă, indicii că firmele din anumite state, mai ales din România, se confruntă cu dificultăţi financiare extreme.
La sondaj au participat 370 de companii din România, 30% cu 5-19 angajaţi, 36% cu 20-99 angajaţi şi 34% cu peste 100 de angajaţi. Dintre acestea 39% activează în industria prelucrătoare, 25% în retail şi 36% în alte domenii.
Efecte asupra vânzărilor
Firmele mari au înregistrat o scădere mai redusă a vânzărilor, comparativ cu cele medii şi mici, iar cele medii au avut un declin inferior companiilor mici, potrivit sondajului BM. Trendul este diferit însă în România şi Ungaria, unde companiile medii au rezistat mai bine decât cele mari.
În România, exportatorii au avut o scădere majoră a vânzărilor, de 39%, în timp ce companiile care se adresează pieţei interne au raportat un declin de 24%. Sectorul românesc de retail a rezistat cel mai bine crizei, cu vânzări în scădere cu 20%, comparativ cu 27% în industria prelucrătoare şi 29% în alte domenii.
În toate cele şase state, cu excepţia României şi Ungariei, utilizarea capacităţii în industria prelucrătoare a scăzut cu peste 15%. Ponderea companiilor care au înregistrat o reducere a utilizării capacităţii a depăşit 50% în toate ţările analizate, cu execpţia României (36%)..
Numărul angajaţilor permanenţi a scăzut în cinci state, excepţie făcând România, care a înregistrat o evoluţi pozitivă. Totuşi, 50% din companiile româneşti participante la sondaj au redus numărul angjaţilor permanenţi.
Peste un sfert din companiile din Letonia, Lituania şi România au avut restanţe de peste 90 de zile la plata datoriilor pe o perioadă de 12 luni până la realizarea sondajului. Problemele privind lichidităţile sunt mai grave în România, unde 33% din companii nu-şi finanţează capitalul de lucru cu fonduri interne sau din profit. Din aceste companii care se finanţează exclusiv extern, aproape 50% au avut restanţe la plata datoriilor în ultimele 12 luni.
În industria prelucrătoare din România, 185 din firme se aşteaptă la o scădere a vânzărilor, în timp ce în sectorul de retail procentul acestora este mai mare, de 39%.