Șomajul în rândul tinerilor români: O problemă în creștere
Nivelul șomajului în rândul tinerilor din România continuă să crească într-un ritm alarmant, atingând un prag critic de 23,2% în luna august 2024, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Această cifră indică faptul că aproape un sfert dintre tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani nu au un loc de muncă, o tendință îngrijorătoare pentru viitorul pieței muncii din România.
Creșterea șomajului general
În luna august, rata șomajului ajustată sezonier a ajuns la 5,5%, în creștere față de luna iulie 2024.
Aceasta marchează o creștere continuă într-o perioadă deja dificilă pentru piața muncii, pe fondul unor provocări economice globale și interne.
Numărul total al șomerilor din România a crescut, ajungând la 452.300 de persoane în vârstă de 15-74 de ani, o creștere față de luna precedentă și de aceeași perioadă a anului trecut.
Discrepanțele între sexe
În ceea ce privește diferențele de șomaj între sexe, bărbații par a fi mai afectați. Rata șomajului la bărbați a fost de 5,8%, în timp ce la femei s-a situat la 5,1%.
Această diferență de 0,7 puncte procentuale ar putea reflecta inegalități pe piața muncii în ceea ce privește accesul și menținerea unui loc de muncă.
Șomajul în rândul tinerilor
În rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani, șomajul a rămas o problemă majoră.
Cu o rată de 23,2%, unul din trei tineri nu are un loc de muncă, ceea ce semnalează dificultăți structurale în integrarea lor pe piața muncii.
Această situație este exacerbată de o serie de factori precum lipsa competențelor relevante, oferta inadecvată de locuri de muncă pentru tineri, și migrația în căutarea unor oportunități mai bune în afara țării.
România, lider la șomajul în rândul proaspeților absolvenți din UE
România se confruntă cu una dintre cele mai scăzute rate de angajare în rândul proaspeților absolvenți din Uniunea Europeană, doar 74,8% dintre aceștia fiind integrați pe piața muncii. Această statistică plasează România alături de Grecia (72,3%) și Italia (67,5%) în coada clasamentului european.
Acest fenomen are rădăcini în mai multe probleme, printre care:
- un deficit acut de competențe
- o piață a muncii neoficială extinsă, estimată la aproximativ 1,4 milioane de persoane.
În plus, lipsa abilităților digitale de bază reprezintă un alt obstacol semnificativ pentru tineri.
În 2023, doar 27,7% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani aveau competențe digitale de bază. Media este de 55,5% la nivelul UE.
Analizele Comisiei Europene prevăd că deficitul de forță de muncă al României va crește până în 2035, în lipsa unei intervenții adecvate pentru a îmbunătăți nivelul de competențe al populației.
