Potrivit unor date transmise recent de INS, cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2021 în România, cu 45% mai mic decât media UE, urmată de Bulgaria (44% sub media UE) și Polonia (40%).
În anul 2021, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, 144 euro în Irlanda și 55 euro în România.
Unde s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru bunurile și serviciile populației?
Cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Irlanda (44% peste media UE), urmată de Danemarca (43% peste media UE), Luxemburg (36% peste media UE) și Suedia (30% peste media UE).
România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa “Alimente și băuturi nealcoolice” (70%), iar la polul opus se află Luxemburg având cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse (125%).
Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupele “Băuturi alcoolice și tutun” (65%), „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (77%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (36%), urmată de Polonia, pentru grupele “Băuturi alcoolice și tutun” (72%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (38%).
Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru produsele cuprinse în grupa „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (133%), iar Irlanda este cea mai scumpă țară din UE la produsele din grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (208%) și respectiv „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (194%).
România, cel mai scăzut nivel al prețurilor
România are cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupa “Recreere și cultură” (63%) dintre țările UE, precum și pentru grupa “Transport” (69%), alături de Bulgaria.
Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru la articolele de mobilier și echipamente de uz casnic (68%), precum și la serviciile de cazare și restaurante (46%).
Danemarca, Suedia și Luxemburg, cele mai scumpe țări din UE
Luxemburg are cel mai mare nivel al prețurilor pentru “Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (126%) dintre statele membre. În ceea ce privește grupa “Transport”, Danemarca și Suedia sunt cele mai scumpe țări din UE (128%).
Danemarca se detașează de restul statelor membre, fiind cea mai scumpă țară la grupa “Recreere și cultură “(141%) și la serviciile de cazare și restaurante (154%).
România, împreună cu alte cinci state membre (Polonia, Portugalia,Ungaria, Letonia și Croația), înregistrează valori ale indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC, ce se situează în intervalul 70% – 80% față de media Uniunii Europene.
Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2021, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 43% sub media UE. Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 168%.
Acest lucru se explică parțial prin faptul că un număr mare de cetățeni străini au o pondere mare în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă.
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a scăzut în noiembrie 2022
În luna noiembrie 2022, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehiculeşi motociclete) a scăzut, în termeni nominali, faţă de luna octombrie 2022, ca serie brută cu 0,4%, anunță INS.
Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate indicatorul a crescut cu 2,4%.
Faţă de luna noiembrie 2021, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, în luna noiembrie 2022, a crescut, în termeni nominali, atât ca serie brută cu 17,6%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 18,6%.
În perioada 1.I-30.XI.2022, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a crescut, în termeni nominali, faţă de perioada 1.I-30.XI.2021, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 23,0%, respectiv cu 23,4%.