"S-a făcut o analiză a investiţiilor în infrastructura rutieră şi infrastructura feroviară din România, observându-se marea discrepanţă dintre cele două moduri de transport în ceea ce priveşte sumele alocate dezvoltării infrastructurii. Nu este o situaţie unică ţara noastră. În toate ţările din UE se întâmplă acest lucru – pentru sectorul rutier se alocă sume mai mari decât pentru cel feroviar, dar, din păcate, România se află la extreme. Este cea mai mare diferenţă între sumele alocate pentru infrastructura feroviară şi pentru infrastructura rutieră", a spus Florentina Trandafir.
Ea a atras atenţia asupra faptului că această politică a condus la o reducere a numărului de călători şi a cantităţii de marfă transportată pe calea ferată în toate ţările comunitare, dar mai ales în România, unde această scădere a fost "dramatică" şi continuă, după o creştere înregistrată în 2011.
Potrivit acesteia, măsurile ce ar trebui luate pentru revitalizarea transportului feroviar presupun modernizarea reţelei de cale ferată la un nivel care să asigure viteze şi timp de parcurs suficient de atractive pentru a convinge clienţii căii ferate, operatorii de transport marfă şi operatorii de transport călători să apeleze la acest mod de transport, pentru a beneficia de avantajele caracterului ecologic, electrificarea cât mai multor trasee de cale ferată şi dezvoltarea de lanţuri logistice atât pentru transportul de marfă, cât şi pentru cel de călători, crescând calitatea serviciilor de transport oferite de transportul public şi integrând la nivel urban toate modurile de transport, cu precădere cele ecologice.
"Trebuie să profităm de toate iniţiativele care se derulează în prezent la nivel mondial pentru promovarea energiei verzi şi trebuie să contribuim cum putem la dezvoltarea unei strategii pentru sectorul de transporturi în concordanţă cu strategia UE", a subliniat reprezentantul CFR.
În acest sens, ea a menţionat Cartea Albă 2011, o foaie de parcurs pentru un spaţiu european unic al transporturilor, care îşi propune crearea atât a unui sistem unic la nivelul Uniunii, cât şi a unui sistem ecologic, care să asigure o dezvoltare durabilă a întregii societăţi.
"Cartea Albă îşi propune reducerea cu 60% a gazelor cu efect de seră faţă de nivelul lor din 1990 şi cu 70% faţă de nivelul din anul 2008 şi realizarea unei viziuni pentru un sistem de transport competitiv şi durabil, asigurând o întrerupere a dependenţei de petrol a sistemului de transport fără să afecteze mobilitatea şi asigurând o conectivitate extinsă a lanţurilor logistice multimodale, care să asigure cea mai bună utilizare a resurselor, deservind transportul de călători şi de mărfuri la nivelul UE", a explicat ea. AGERPRES
