Un acord cu FMI devine o soluţie tot mai probabilă, în contextul lipsei de finanţare şi al majorării deficitelor. Pentru că înţelegerea ar impune condiţii foarte dure, Guvernul ezită să se pronunţe, însă economiştii arată că România are nevoie de credibilitate.
România va avea nevoie, în perioada următoare, de o finanţare de 15-20 de miliarde de euro pentru acoperirea deficitelor în creştere. Cu toate că pe plan mondial resursele se restrâng, Guvernul susţine că are multe alternative, prima opţiune fiind Uniunea Europeană, apoi Banca Mondială şi, în ultimă instanţă, Fondul Monetar Internaţional (FMI).
Împrumuturile pe care le poate acorda UE sunt insuficiente – în total 25 de miliarde de euro –, pe măsură ce tot mai multe ţări membre se confruntă cu probleme economice. Din acest motiv, un acord cu FMI este din ce în ce mai vehiculat atât în mediul politic, cât şi în cel economic. Dintre oficialii statului, preşedintele Traian Băsescu a fost singurul care s-a exprimat tranşant, spunând că un acord cu instituţia financiară este ultimul lucru pe care îl va face România. Ministrul finanţelor şi premierul au ezitat să ia o poziţie clară, lăsând deschisă orice variantă.
Şabloanele FMI
În timp ce politicienii sunt reticenţi faţă de o înţelegere cu FMI pentru că iau în calcul mai ales restricţiile pe care le-ar impune în politica fiscal-bugetară, mulţi economişti mizează pe beneficiile acestuia. Guvernul se teme că un eventual acord ar însemna majorări de taxe şi tăierea masivă a cheltuielilor, în condiţiile în care şi anul trecut FMI recomanda României un deficit bugetar de cel mult 1% din PIB.
„Condiţiile FMI sunt destul de puţin flexibile şi este de văzut dacă, între timp, şi-au schimbat abordarea şi se poate negocia mai mult. O reducere draconică a deficitului, având în vedere că anul trecut a depăşit 5% din PIB, ar duce la recesiune”“, consideră analistul Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru.
Reţeta instituţiei internaţionale este cunoscută oficialităţilor române din anii ‘90, când FMI a monitorizat constant România şi a făcut regulile în economie. Reducerea masivă a cheltuielilor publice, îngheţarea salariilor şi a ajutoarelor sociale, creşterea taxelor, eliminarea arieratelor, concedierile, restructurarea companiilor de stat au fost principalele cerinţe ale FMI.
Pe de o parte, aceste condiţii au fost folosite de guvernanţi ca să justifice măsurile nepopulare, pe de altă parte au fost incomode pentru că le-au limitat puterea de decizie. Astfel, se explică şi reacţia preşedintelui. „Am depăşit marginile matricei pe care Fondul le impune economiei, şi nu numai economiei, ci şi societăţii“, a declarat acesta.
În schimb, economiştii, care sunt tot mai puţin încrezători în capacitatea Guvernului de a gestiona criza economică şi de a se abţine de la risipa banilor publici, consideră că un acord cu FMI ar da un semnal de credibilitate pentru investitori.
„FMI va impune nişte condiţii, una dintre ele fiind stabilizarea fiscală şi am adopta măsuri de care oricum avem nevoie şi am creşte sănătos. Nu e cazul să ne temem că cerinţele FMI ar putea duce la recesiune, pentru că ajungem acolo oricum. Dacă nu se vor lua măsuri pe plan local, până la urmă nu vom avea de ales şi vom apela la FMI“, spune analistul ING Bank, Nicolae Chidesciuc.
Cu toate că una dintre temerile autorităţilor este că FMI va cere majorarea taxelor, cum s-a mai întâmplat, reprezentantul instituţiei în România, José Fernandez-Ansola, spune că România nu-şi permite acest lucru. „Va fi nevoie de o privire atentă pe partea de cheltuieli, menţinând pe cât posibil cheltuielile de capital şi pe cele sociale menite să protejeze categoriile cele mai vulnerabile. Nivelul taxelor şi bazele de impozitare vor fi foarte dificil de modificat in contextul încetinirii economiei“, a declarat Fernandez-Ansola, pentru Capital.
Oficialul Fondului arată însă că deficitul fiscal rămâne una din principalele probleme ale României: „acesta era foarte mare chiar şi când economia creştea cu 8%, în 2008, iar acum economia este de aşteptat să scadă dramatic, iar deficitul trebuie redus în special pentru că nu este disponibilă finanţare suficientă“.
Exemplul Ungariei
Ungaria este dată ca exemplu pentru România. Cu un deficit bugetar uriaş, ţara vecină se confruntă de câţiva ani cu probleme de finanţare. În toamna trecută, a cerut ajutor financiar de la Uniunea Europeană şi, ulterior, de la FMI, întrucât suma – circa 19 miliarde de euro – depăşea puterea de sprijin a forurilor europene. Astfel, Ungaria a intrat într-o perioadă de austeritate, angajându‑se să îngheţe salariile, pensiile şi ajutoarele sociale şi să taie masiv cheltuielile publice.
„În cazul Ungariei, nevoia de finanţare era mult mai mare decât putea acoperi UE. Un acord cu FMI nu poate surveni decât după ce vom lua un împrumut de la UE, pentru că acestea sunt regulile pentru ţările membre. Dacă suma solicitată nu va fi suficientă, putem solicita finanţare de la FMI, poate chiar la recomandarea UE“, spune Ionuţ Dumitru.
Guvernul întârzie să ia o decizie şi să apeleze la un ajutor financiar extern, deşi deficitul bugetar a depăşit 6 miliarde de euro în 2008, iar deficitul de cont curent ajunsese la 14,4 miliarde de euro la finele lui noiembrie. „Ca ţară membră a FMI, România are dreptul să ceară finanţare excepţională, dar numai dacă guvernul are întregul tablou al constrângerilor economice şi politice pentru a lua această decizie“, afirmă Ansola. Odată cu adoptarea bugetului de stat, guvernul va arăta cât este de dispus să îşi asume măsuri corective pentru economie şi pentru ce modalităţi de finanţare va opta.
«Nivelul taxelor şi bazele de impozitare vor fi foarte dificil de modificat în contextul încetinirii economiei.»
José Fernandez-Ansola, reprezentant FMI în România
Pro
«Un acord cu FMI ar aduce avantaje atât din perspectiva investitorilor străini, cât şi pentru economie. O finanţare mai ieftină România nu are cum să obţină.»
Nicolae Chidesciuc, analist ING Bank
«Ar fi înţelept ca România să ceară un împrumut de la FMI. Ungaria a făcut acest lucru, în condiţiile unor deficite destul de mari şi a unei inflaţii ridicate, situaţie ce a avantajat-o pentru rating.»
Henning Schoppman, secretarul general al Asociaţiei Europene a Băncilor Publice
Contra
«Dezavantajul e că FMI impune şabloane, deficit bugetar de 1% din PIB, prin tăierea cheltuielilor şi majorarea taxelor, ceea ce ar duce la recesiune.»
Ionuţ Dumitru, analist-şef Raiffeisen Bank
«Un acord nu e cea mai bună soluţie. România stă destul de bine cu datoria externă şi ar putea apela la alte surse. Un acord cu FMI ar putea influenţa negativ ratingul.»
Cristian Ionescu, director Coface
