“Datele statistice susțin această concluzie. România se apropie cu pași rapizi, dacă nu cumva a ajuns deja, în punctul în care actuala infrastructură va acționa ca o piedică pentru creșterea economică. Pentru a atinge nivelul standardului de viață din țările vestice, România are nevoie de cel puțin două decenii de creștere economică puternică peste media europeană”, conform unui comunicat transmis de Consiliul Investitorilor Străini. Potrivit CIF, România se situează în continuare pe ultimul loc în UE în ceea ce privește percepția despre calitatea infrastructurii. “Este vitală o schimbare în privința abordării proiectelor de infrastructură; autoritățile ar trebui să țină cont de următoarele aspecte cheie pentru dezvoltarea acesteia
-Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) are nevoie de un cadru adecvat de guvernanță corporativă pentru a asigura un management de calitate; totodată, această entitate ar trebui să intre sub incidența Legii nr. 111/2016 privind guvernanța corporativă. În același timp, sunt importante clarificări cu privire la scopul și obiectivele CNIR, dar și desemnarea unității care se va ocupa de managementul proiectelor, mai ales că lipsa managementului profesionist și a expertizei au condus de multe ori la întârzierea proiectelor fără motive întemeiate;
– Extrem de importante și pertinente pentru proiectele de infrastructură sunt claritatea, ierarhizarea și schemele de finanțare, nu numai pentru facilitarea dezvoltării unei infrastructuri puternice, ci și pentru depășirea blocajelor existente în prezent, care determină întârzieri în desfășurarea proiectelor. Este necesar un efort comun interinstituțional pentru realizarea acestui lucru
-Definirea clară a criteriilor și priorităților investiționale ale Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții pe care Guvernul îl înființează;
-Crearea unui cadru coerent pentru noua lege a parteneriatului public-privat, aspect pe care formele anterioare ale legii nu l-au avut;
-Accelerarea absorbției fondurilor UE, întrucât aceasta continuă să fie foarte lentă. Fără fondurile UE, va fi aproape imposibil ca proiecte mari de infrastructură să se dezvolte în România”, se arată în comunicatul CIF.