"Surprinzător şi dezamăgitor pentru mine este faptul că România ocupă locul 79 din cele 127 de ţări, între Tanzania şi Mozambic. Prin comparaţie, Cehia se află pe locul 28, Ungaria ocupă locul 29, Slovacia 30, Kazahstan 31, Polonia 32, şi chiar Bulgaria este pe locul 47", a spus Toader.

România este inclusă, în acest an, pentru prima dată în clasamentul privind gradul de pregătire pentru schimbare.

Reprezentantul KPMG a explicat că indicele este calculat pe trei piloni, respectiv mediul de afaceri (capabilitatea antreprenorială), capabilitatea guvernamentală (fiscalitate, reglementare şi securitate) şi capabilitatea societăţii civile (instituţiile societăţii civile, nivelul de incluziune, educaţia, sănătatea şi aspectul la tehnologie).

În privinţa mediului de afaceri, România se află pe locul 79, la capabilitatea guvernamentală ocupă locul 86, iar la societatea civilă locul 68, a mai spus reprezentantul KPMG.

Potrivit acestuia, studiul scoate în evidenţă faptul că unele ţări mai mici, mai puţin bogate şi cu resurse mai limitate, de multe ori singura resursă fiind inteligenţa (Israel sau Japonia, dar nu numai), adeseori depăşesc economiile mai mari în adoptarea măsurilor esenţiale pentru adaptare la schimbare.

Altă idee care se desprinde este legată de faptul că bunăstarea unei ţări este, cu siguranţă, un factor major, însă multe ţări compensează lipsa de prosperitate cu o guvernanţă robustă, o bază socială solidă şi un mediu de afaceri pozitiv.

De asemenea, se observă că ţările care au obţinut un punctaj mai mare pentru economii favorabile incluziunii tind să aibă un indice de adaptabilitate mai bun, în timp ce, dimpotrivă, inegalitatea de venituri tinde să fie asociată cu un nivel redus de adaptabilitate la schimbare (ţările scandinave dar şi unele din Asia).

În plus, din studiu reiese că sunt şi ţări cu venituri mai mici care au înregistrat punctaje mai bune, în cadrul indicelui, pe motiv că beneficiile unor politici de investiţii eficiente pot compensa nivelele reduse de prosperitate. Este cazul Indiei care, din 2013, până în 2015 a urcat 17 locuri în top, ceea ce reflect un mediu de afaceri mult îmbunătăţit.

În cadrul studiului, ţările au fost evaluate în funcţie de capacitatea de a se pregăti şi a răspunde la schimbările tot mai rapide cauzate de multipli factori, de la calamităţi naturale, şocuri economice, şocuri politice, până la tendinţe pe teren lung ca de exemplu evoluţia demografică şi noile tehnologii. AGERPRES