România, campioana deficitului bugetar în 2024
România a atras din nou atenția printr-un deficit bugetar record de 9,3% din PIB în 2024, potrivit datelor publicate de Eurostat. Acesta este cel mai ridicat nivel dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, poziționând România în fruntea unui clasament nedorit, urmată de Polonia (6,6%) și Franța (5,8%).
În timp ce media zonei euro a coborât la un deficit de 3,1% și cea a UE la 3,2%, România se distanțează semnificativ, semnalând dificultăți persistente în a ține sub control cheltuielile publice în raport cu veniturile. Această evoluție negativă vine pe fondul unei tendințe generale în Europa de reducere a deficitelor, cu doar 12 state membre depășind pragul de 3% din PIB – limita stabilită de Pactul de Stabilitate și Creștere.
Datoria publică românească, în creștere accelerată
Datoria publică a României a urcat de asemenea considerabil, atingând 54,8% din PIB la finalul lui 2024. Aceasta reprezintă un avans semnificativ față de anii anteriori, când nivelul era de 48,9% în 2023 și 47,9% în 2022.
Deși rămâne sub plafonul european de 60%, dinamica ascendentă este un semnal de avertizare, mai ales în contextul în care România se află încă, din 2020, sub incidența procedurii de deficit excesiv (EDP).
Produsul Intern Brut a crescut la 1.760 miliarde lei în 2024, față de 1.604 miliarde lei în anul anterior și 1.389 miliarde lei în 2022. Cu toate acestea, ritmul de creștere economică nu a reușit să tempereze dezechilibrul fiscal.
Comparativ, alte state membre se mențin într-o zonă de relativ echilibru. Grecia, odinioară simbolul dezechilibrului bugetar european, a înregistrat un deficit modest de 1,3%, în timp ce Portugalia (0,7%) și Luxemburg (1%) se situează printre cele mai performante țări din punct de vedere fiscal.
România, la mijlocul clasamentului datoriei publice
În ceea ce privește datoria publică, România se situează la mijlocul clasamentului. Țări precum Estonia (23,6%) și Bulgaria (24,1%) păstrează cele mai scăzute niveluri de îndatorare, în timp ce Grecia (153,6%) și Italia (135,3%) continuă să gestioneze cele mai împovărătoare datorii.
Datele Eurostat mai arată că în 2024, cheltuielile guvernamentale au fost echivalente cu 49,6% din PIB în zona euro și 49,2% în UE, în timp ce veniturile au reprezentat 46,5%, respectiv 46% din PIB. Această diferență reflectă o tendință generalizată de menținere a deficitelor în Europa, dar în marje mult mai prudente decât în cazul României.
