dovedeste a fi pentru Romania nu doar unul electoral, ci mai ales unul care releva o crunta realitate. Potrivit studiului Unicredit, nivelul capitalului acumulat de un roman se situeaza la aproximativ 17% din media pe cap de locuitor a "Noii Europe" (tarile care au aderat recent sau se afla in plin proces de negociere cu UE) si doar 0,9% din media UE. Astfel, activele financiare (numerar, depozite, actiuni, participatii de capital, titluri de valoare necotate, fonduri mutuale, asigurari si fondu
dovedeste a fi pentru Romania nu doar unul electoral, ci mai ales unul care releva o crunta realitate. Potrivit studiului Unicredit, nivelul capitalului acumulat de un roman se situeaza la aproximativ 17% din media pe cap de locuitor a „Noii Europe” (tarile care au aderat recent sau se afla in plin proces de negociere cu UE) si doar 0,9% din media UE. Astfel, activele financiare (numerar, depozite, actiuni, participatii de capital, titluri de valoare necotate, fonduri mutuale, asigurari si fonduri de pensii) pe cap de locuitor sunt de 388 de euro, in conditiile in care pana si bulgarii depasesc cu mult aceasta cifra (773 de euro pe cap de locuitor). Daca se mai pune la socoteala si faptul ca, in ultimii doi ani, creditarea pe segmentul de retail a cunoscut un boom spectaculos, iar gradul de indatorare al romanilor ca pondere in total active financiare, 24,7%, se apropie de cel din grupul celor 15 (35%), saracia romanilor este si mai evidenta, nivelul net al economiilor ajungand la numai 255 de euro pe cap de locuitor. Cu toate acestea, economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, isi exprima punctul de vedere personal asupra acestei situatii: „In Romania, populatia din mediul rural, cu o pondere semnificativa (peste 40% din total) nu are acces la serviciile bancare si atunci prefera sa investeasca in active reale: in case si terenuri”, ajungand la concluzia ca activele populatiei prezentate in studiu sunt mult subevaluate. Totusi, chiar daca ar fi inclusa si zona de real estate si economiile anuale ale romanilor s-ar dubla, tot nu s-ar ajunge la nivelul de economisire al bulgarilor prin sistemul bancar. In conditiile unor active foarte mici si acestea inregistrate in special de persoanele cu venituri mari, plasamentele romanilor se indreapta preponderent catre formele traditionale de economisire, care pentru Europa de Vest au devenit deja primitive. Astfel, plasamentele populatiei (78% din banii albi pentru zile negre) sunt preponderent in depozite bancare sau mai simplu, „la saltea”. Daca europenii isi pastreaza doar 37,5% din economii cash sau in depozite bancare, romanii apeleaza la depozite bancare pentru 63,3% din totalul economiilor si pentru 14,9% la forma de pastrare in numerar. Ceea ce remarca studiul amintit este faptul ca, in Romania, plasamentele in fonduri de pensii sau mutuale sunt inexistente. Europenii, in schimb, prefera sa-si asume un risc mai mare pentru a obtine un randament mai bun al investitiilor. Analistii de la Unicredit considera ca dupa 2007 si romanii vor avea curajul sa-si diversifice portofoliul investitional. „Oamenii vor invata sa se joace cu riscul, observand ca banii din depozite nu vor mai avea randamentele scontate”, a declarat Marius Matei, analist financiar al bancii Unicredit Romania. Lazea explica aceasta lipsa de diversificare a portofoliului investitional si prin legislatia din Romania. Referirea vizeaza exclusiv legea fondurilor private de pensii, extrem de restrictiva in forma actuala. „Dupa ce ca incepem foarte tarziu aceasta reforma, actuala forma legislativa permite accesul doar tinerilor de pana in 35 de ani care se angajeaza pentru prima data, iar cotizatiile sunt stabilite etapizat si la cote foarte mici.” Potrivit estimarilor lui Marius Matei, numerarul isi va pastra o pondere semnificativa in economiile populatiei pana in 2007, iar depozitele isi vor pierde atractivitatea ca urmare a scaderii ratelor de dobanda. Astfel, analistii apreciaza o orientare mai pronuntata a romanilor catre instrumentele financiare cu grad mai ridicat de risc, devenind astfel dupa aderare administratorii propriilor bani. Ramane doar speranta ca pentru a fi realizata convergenta intre economia romaneasca si cea a Uniunii Europene, veniturile romanilor vor creste pana la aderare, in asa fel incat acumularea neta de capital sa se apropie de cea din tarile civilizate.