Numărul mare al cererilor de împrumut din partea IMM-urilor și respinse de bănci, productivitatea scăzută a muncii și birocrația excesivă situează România în coada clasamentului în ceea ce privește competitivitatea în UE.
Țara noastră se află sub media europeană în ceea ce privește cei 19 indicatori prevăzuți într-un raport recent al Comisiei Europene, care evaluează nivelul competitivității economiilor din țările membre. Astfel, industria românească este ineficientă din punct de vedere energetic, consumând o cantitate de petrol apreciabil mai mare decât media UE, dar generând emisii de carbon ce depășesc cota înregistrată de ansamblul restului statelor comunitare.
În ceea ce privește productivitatea muncii, deși aceasta este în creștere începând cu 2005, nu a depășit pragul a 45% din media europeană.
România se situează peste media europeană numai în cazul a șase indicatori, cum sunt conexiunea la internet în bandă largă, ajutorul de stat pentru industrie și servicii raportat la PIB sau timpul necesar pentru începerea unei afaceri. Raportul mai arată că mediul de afaceri se confruntă cu numeroase dificultăți din cauza lipsei de transparență în luarea deciziilor la nivel central și local, precum și din cauza birocrației.
Măsurile așteptate de mediul de afaceri
În privința impactului crizei asupra economiei, cele mai afectate au fost sectorul IMM, care, în România, reprezintă 99% din totalul companiilor. Acestora li s-au impus condiții mult mai restrictive de finanțare, multe dintre micile afaceri fiind decapitalizate. De exemplu, în prima jumătate a lui 2009, numărul falimentelor înregistrate în rândul IMM s-a dublat față de perioada similară din 2008. Cu toate acestea, fost inițiate foarte puține măsuri de susținere a micilor afaceri.
În opinia președintelui Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNÎPMMR), Ovidiu Nicolescu, există cinci direcții principale de acțiune.
„În primul rând, vorbim de plata arieratelor. Dacă cele circa două miliarde de lei sunt reintroduse în economie, suma aceasta va reintra la buget, în două luni de zile, sub formă de taxe și impozite“, susține Nicolescu. Totodată, trebuie să crească investițiile statului în infrastructură, sectorul construcțiilor fiind considerat un motor al economiei, care angrenează și alte sectoare.
„Lucrările mari ar trebui însă împărțite în lucrări mai mici, astfel încât în derularea acestora să fie angajate mai multe companii“, este de părere Nicolae Vițelaru, vicepreședintele CNÎPMMR.
O altă soluție identificată de reprezentanții micilor întreprinzători este legată de stimularea absorbției fondurilor europene. Aceștia spun că, pentru a susține utilizarea unor sume cât mai mari din granturi, Ministerul Finanțelor ar trebui să aloce bani autorităților de management, pentru urgentarea plăților către beneficiari.
O altă problemă importantă este normalizarea relațiilor de creditare. „Accesul la credite al IMM este dificil. Pe de o parte, băncile refuză să le acorde împrumuturi. Pe de altă parte, în România, creditele sunt de trei-patru ori mai scumpe decât în Austria sau Germania, băncile pretinzând dobânzi, comisioane și garanții excesive“, spune Nicolescu.
Nu în ultimul rând, sunt necesare stimulente pentru investiții. Reprezentanții CNÎPMMR susțin că, în situația în care doar o treime din firme a mai avut anul acesta profit, este necesară o regândire a nivelului de impozitare. „De exemplu, în Bulgaria și Slovacia cota unică este de 10%, iar profitul reinvestit nu se impozitează. În aceste condiții, România nu poate fi atractivă pentru investitorii străini“, consideră Ovidiu Nicolescu.
Chiar dacă mediul de afaceri simte un început de redresare, IMM-urile solicită, pentru a ieși din criză, reducerea fiscalității.
Ovidiu Nicolescu, președinte, CNÎPMMR