Statul român a cheltuit până acum aproape 26 milioane de lei pentru a fotografia pământul din avion. Peste 3 ani, măsurătorile se vor repeta. Uniunea Europeană acordă subvenţii agricultorilor români, dar pentru a nu mai fi probleme cu declararea terenurilor şi pentru că datele generale aflate la dispoziţia autorităţilor române erau vechi, au trebuit făcute noi ortofotoplanuri. „Avem obligaţia de a măsura tot terenul pentru a verifica dacă este lucrat pământu
Statul român a cheltuit până acum aproape 26 milioane de lei pentru a fotografia pământul din avion. Peste 3 ani, măsurătorile se vor repeta.
Uniunea Europeană acordă subvenţii agricultorilor români, dar pentru a nu mai fi probleme cu declararea terenurilor şi pentru că datele generale aflate la dispoziţia autorităţilor române erau vechi, au trebuit făcute noi ortofotoplanuri.
„Avem obligaţia de a măsura tot terenul pentru a verifica dacă este lucrat pământul. Cei care vor declara că au cultivat anumite suprafeţe vor putea fi verificaţi mai uşor, mai ales că subvenţiile se dau diferenţiat în funcţie de culturi, aşa că este important să ştim exact care este situaţia”, a spus directorul general al Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), Daniel Constantin.
Patru operaţiuni pentru realizarea unei hărţi complete
Pentru a avea hărţile digitale cu toată suprafaţa agricolă a ţării trebuie făcute mai multe operaţiuni. Astfel, APIA a organizat începând cu toamna anului trecut mai multe licitaţii pentru a desemna firmele care să se ocupe de aerofotografiere, controlul calităţii aerofotografierii, digitizare şi controlul calităţii digitizării.Licitaţiile au fost finalizate, dar lucrările de măsurare şi verificare încă sunt în curs. „Mai sunt de realizat aerofotoplanuri, dar depindem de starea vremii şi de vegetaţie. Sperăm ca până la finalul acestui an să terminăm toate măsurătorilor şi să avem situaţia exactă a întregii suprafeţe agricole a ţării”, a spus directorul Direcţiei Achiziţii din APIA, Cristina Gavrilă.
Terenul a fost împărţit în trei zone
„Suprafaţa de măsurat a fost împărţită în trei zone pentru a fi mai uşor de realizat măsurătorile. Astfel, avem o zonă de 95.000 km pătraţi, una de 100.000 km pătraţi şi una de 56.000 km pătraţi. Anul trecut am început cu cea de 95.000 km pătraţi şi deja am finalizat toate operaţiunile ncesare”, a spus, Cristina Gavrilă.
Pentru măsurarea şi digitizarea primului lot s-au cheltuit 11,2 milioane lei. Pentru celelalte două zone s-au pus la bătaie aproape 14,6 milioane lei.
Luna aceasta s-au terminat licitaţiile
Ultimele două licitaţii organizate de APIA şi-au desemnat câştigătorii în ultimele zile. Astfel, firma poloneză MGGP SA primeşte 571.200 lei pentru a efectua controlul calităţii aerofotografieriia zonei de 100.000 km pătraţi, iar firma portugheză Estereofoto Geoengenharia SA va primi 3.599.693 lei pentru aerofografierea zonei de 56.000 km pătraţi.
Cheltuiala se repetă peste 3 ani
Peste trei ani vor trebui refăcute toate aceste operaţiuni. „Conform Regulamentelor CE este necesară actualizarea imaginilor aeriene o dată la cinci ani. În urma misiunilor de audit ale Comisiei Europene, după analizarea calităţii LPIS şi a condiţiilor specifice din România, s-a primit recomandarea ca această perioadă să fie redusă la trei ani”, a mai spus Gavrilă.