Preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, intenţionează să strângă minim 750 de miliarde de euro pentru planul ce vizează reconstrucția economică după criza coronavirus. Ea îşi va prezenta strategia în Parlamentul European de la Bruxelles şi susţine că :„Acesta este momentul Europei. Dorința noastră de a acționa trebuie să răspundă provocărilor cu care ne confruntăm cu toții”.

Planul va forma baza negocierilor dintre ţările membre ale UE. Acestea nu s-au putut înţelege asupra finanţării pe care blocul european să o furnizeze pentru recuperarea economică de după pandemie şi dacă această finanţare să fie sub formă de împrumuturi sau de granturi. 

Jurnaliştii de la Bloomberg spun că suma pe care ar putea să o primească România ca parte a planului de reconstrucţie economică este de 19,6 miliarde de euro în fonduri nerambursabile.

Italia şi Spania vor primi cele mai mari sume

Uniunea Europeană va aloca 750 de miliarde de euro pentru redresarea economică post-pandemie. Două treimi din suma totală alocată reconstrucţiei europene vor fi distribuite sub forma unor granturi pentru cele mai afectate ţări. Potrivit proiectului, Italia ar fi cel mai mare beneficiar – au urma să primească 81,8 miliarde de euro, fiind urmată de Spania cu 77,3 miliarde, Franţa şi Grecia.

Celelalte 250 de miliarde vor fi puse la dispoziţia statelor membre sub forma de împrumuturi. Proiectul a fost formulat de CE. Înainte să fie pus în aplicare, însă, planul are nevoie şi de aprobarea Consiliului European.

Doar o mică parte din sumă ar fi însă bani lichizi, cea mai mare parte ar reprezenta garanții, realocări și, în premieră în istoria UE, datorii. Potrivit DW, 500 de miliarde ar urma să fie subvenții nerambursabile, iar 250 de miliarde credite.

Recovery Fund, o premieră în istoria CE

Planul prezentat miercuri de Ursula von der Leyen sporește și atribuțiile șefei CE, pentru că ea ar urma să fie cea care va supraveghea așa-numitul „Recovery Fund” (fond de redresare) al UE. Suma enormă înseamnă de fapt dublarea cheltuielilor blocului comunitar: bugetul regulat al UE pe 2021-2027, care încă nu a fost aprobat, prevede de asemenea 1.000 de miliarde de euro.

Recovery Fund ar urma să fie finanțat prin contractarea de datorii, o premieră în istoria Comisiei Europene, care ar urma să primească o derogare unică în acest scop. Șefa CE se folosește în acest sens de bugetul UE ca bază a obținerii creditului din piețele financiare. Creditul va fi plătit înapoi în 20 de ani. Contribuțiile statelor membre la bugetul comunitar vor urma să crească de asemenea, după ce va începe plata creditului.

Cum se împart banii?

Comisia acordă ajutoarele regionale cu care regiunile slabe economic ale UE sunt sprijinite deja de decenii. La fel ar urma să funcționeze și împărțirea ajutoarelor pentru criza generată de coronavirus, deși nu se știe încă dacă statele beneficiare vor trebui să vină și ele cu o contribuție proprie.

Banii ar urma să fie utilizați pentru îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale UE, adică proiectele de combatere a modificărilor climatice, de digitalizare, de cercetare și dezvoltare. Ceea ce înseamnă că banii din Recovery Fund nu ar trebui investiți pentru a salva de la faliment anumite ramuri industriale amenințate acum de urmările crizei coronavirus. Multe țări doreau însă exact un ajutor în acest sens, pentru a evita pierderile masive de locuri de muncă. Banii ar urma să fie alocați regiunilor europene cel mai grav afectate de criza coronavirus. Nu este vorba deci de subvenții gratuite direct în bugetele naționale.