Douăsprezece din cele patruzeci de judeţe ale României prezintă un risc ridicat şi foarte ridicat de inundaţii, arată o hartă realizată de Poolul de Asigurare Împotriva Dezastrelor şi obţinută în premieră de Capital. În fapt, cu excepţia a şapte judeţe, majoritatea din centrul ţării, întreaga Românie este expusă la inundaţii. „Teoretic, toate luncile râurilor sunt expuse inundaţiilor. Principalele cauze pentru care aceste zone sunt inundate se includ precipitaţiile, viiturile şi capacitatea de transport a albiilor minore. Inundaţiile reprezintă, aşadar, un risc cu o frecvenţă ridicată în România“, spune Nicoleta Radu-Neacşu, noul director al Poolului. Frecvenţa ridicată a inundaţiilor, precum şi întinderea lor extrem de vastă, se traduce, anual, în pagube de sute de milioane de euro.   

Câte locuinţe sunt asigurate?
Acesta este, de altfel, şi cel mai important motiv pentru care autorităţile au decis să  înfiinţeze PAID, în 2009, introducând astfel obligativitatea ca proprietarii să îşi asigure locuinţele. De atunci şi până în prezent legea a fost modificată de mai multe ori, însă, recent, a revenit la forma care presupune deţinerea obligatorie a unei poliţe PAD. Totuşi, în acest moment, nu există o situaţie clară a locuinţelor din România, după cum afirmă directorul PAID. „Din nefericire, deşi în lege se prevăd obligaţii ale autorităţilor publice locale în a ne pune la dispoziţie listele cu toate clădirile cu destinaţie de locuinţă aflate în fiecare unitate administrativ-teritorială, acest proces se desfăşoară cu dificultate. De aceea, PAID a iniţiat o serie de întâlniri în ţară, cu primarii și prefecții, pentru a încheia protocoale de colaborare, în vederea aplicării acestei legi. În acest moment, PAID lucrează la prelucrarea informaţiilor obţinute de la 1.800 dintre cele 3.200 unităţi administrativ-teritoriale, activitate care este îngreunată însă de informaţiile incomplete care ne sunt comunicate“, explică, pentru Capital, Nicoleta Radu-Neacşu.
Dacă o situaţie clară a locuinţelor asigurate nu este încă disponibilă, despre numărul poliţelor de asigurare împotriva calamităţilor naturale există date concrete. La finele lunii iunie, în România erau valabile 4,3 milioane de poliţe facultative de asigurare, în timp ce portofoliul PAID, care a revenit pe creştere, se ridică la aproape 424.000. În total, vorbim de aproape 4,8 milioane de poliţe, ceea ce înseamnă mai bine de 60% din totalul celor aproape 8,4 milioane de locuinţe din România.

PAID analizează preţul poliţei obligatorii
În prezent, prin modificarea adusă legii privind asigurarea obligatorie a locuinţei, toţi proprietarii sunt obligaţi să deţină o poliţă PAD, indiferent dacă au şi o poliţă facultativă. Această poliţă acoperă trei riscuri de bază şi anume cutremur, inundaţii şi alunecări de teren. Prima de asigurare este de 20 de euro în cazul locuinţelor construite din materiale moderne şi 10 euro în cazul celor din chirpici. Suma asigurată este de 20.000, res­pectiv 10.000 de euro. PAID are 13 acţionari societăţi de asigurare. Recent, alte şapte  societăţi au încheiat protocoale cu PAID pentru a putea emite poliţa obligatorie. Pentru că funcţionează pe acelaşi principiu cu orice altă societate de asigurare, PAID analizează preţurile în funcţie de riscuri. În acest context, nu este exclusă o modificare a primei anuale în următoarea perioadă.„A fost creat un comitet de lucru format din specialiştii în reasigurare de la mai multe societăţi de asigurare, inclusiv PAID,  care lucrează la un studiu privind fundamentarea primelor. Pentru acest studiu am solicitat consultanţa AON BENFIELD, cel mai mare broker de reasigurare. Rezultatele acestor studii vor face obiectul unui document care va fi înaintat Autorităţii de Supraveghere Financiară, singura instituţie în măsură să se pronunţe“, mai spune directorul PAID.
Ce este poliţa obligatorie şi cu ce se ocupă PAID?

Capital: Consideraţi că recenta modificare de legislaţie este suficientă pentru a pune PAID pe făgaşul normal?
Nicoleta Radu-Neacşu: Trebuie menţionat că scopul principal pentru care legea a fost creată a fost cuprinderea în asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor a unui număr cât mai mare din clădirile cu destinaţie de locuinţă din România.
Modificările legislative recente nu fac decât ca legea să îşi recapete sensul iniţial şi să îşi atingă scopul pentru care a fost concepută. PAID este doar instrumentul prin care se gestionează aceste asigurări obligatorii împotriva celor trei dezastre naturale, şi anume cutremur, alunecări de teren şi inundaţii.
Capital: Cum funcţionează poliţa PAD, gestionată de Pool?
N.R.: Asigurarea obligatorie de tip PAD este una de prim risc și funcționează pe principiul solidarității, adică se aplică același nivel de primă de asigurare pentru orice locuință, independent de gradul de vulnerabilitate specific acesteia.
Pentru PAID, la fel ca pentru orice altă companie de asigurare, plata daunelor reprezintă cea mai importantă carte de vizită. Pentru noi este cu atât mai important să demonstrăm că suntem o companie solidă, solvabilă, care dispune de lichidități și își poate onora obligațiile asumate.
În vederea realizării acestui deziderat, PAID respectă toate condiţiile de solvabilitate care vizează în principal reasigurarea şi colaborează cu brokeri şi reasigurători de prim rang în ierarhia mondială. Cred că, dincolo de ceea ce prevede legislația care guvernează activitatea PAID, este foarte important să câștigăm încrederea populatiei în acest produs.
De aceea, vom avea în vedere campanii media prin care să conştientizăm populaţia asupra importanţei acestui tip de asigurare.
Capital: Este posibil ca în următoarea perioadă să se modifice asigurarea PAD, în sensul segmentării riscurilor?
N.R.: În momentul stabilirii riscurilor acoperite prin PAD, a fost realizat un studiu la baza căruia au stat atât calcule actuariale, cât şi  analiza de risc specifică ţării noastre. Nu trebuie neglijat nici rolul profund social al acestei asigurări. O modificare ar schimba fundamental baza de la care s-a pornit atunci când s-a gândit această lege, iar personal nu văd posibilă prea curând o asemenea schimbare majoră în structura legii.