România își asigură securitatea energetică

Într-o perioadă de iarnă severă, România se află într-o situație favorabilă din punct de vedere al aprovizionării cu gaze naturale.

Potrivit Ministerului Energiei, depozitele subterane de gaze ale țării conțin, la 1 februarie 2025, 1.440,2 milioane mc, adică 45,43% din capacitatea totală.

Această valoare depășește ținta stabilită pentru acest moment de 41%, demonstrând o pregătire adecvată pentru sezonul rece.

Mai mult, Ministerul a subliniat că, în pofida unei creșteri de aproximativ 8-12% a consumului zilnic comparativ cu luna ianuarie, nu există riscuri pentru alimentarea cu gaze a populației sau a sectorului economic.

Sebastian Burduja
SURSĂ FOTO: Inquam Photos / Malina Norocea

AEI anunță că nu există motive de îngrijorare

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), a declarat că nu există motive de îngrijorare, explicând că, deși consumul a crescut, acesta este încă mult sub nivelurile atinse în anii anteriori, iar România dispune de suficiente resurse pentru a face față cererii.

În plus, Chisăliță a subliniat că gazele sunt disponibile atât pe piața internă, cât și prin importuri din țările vecine, precum Ungaria și Ucraina, iar România continuă să importe gaze în această perioadă, chiar dacă în luna ianuarie au existat și exporturi.

„Consumul a crescut faţă de luna ianuarie, probabil undeva cu între 8 şi 12% pe zi, dar, dacă ne uităm la ceea ce se întâmpla în urmă cu trei, cinci, şase ani de zile, consumurile sunt foarte mici faţă de de acea perioadă. Adică România are suficientă capacitate cât să transporte aceste gaze, există cantităţi de gaze suficiente în momentul de faţă, în piaţă, nu se pune, sub nicio formă, problema unor riscuri în alimentarea cu gaze a consumatorilor”, a declarat Dumitru Chisăliţă la Digi24.

gaze
SURSA FOTO: Dreamstime

Toate reglementările au fost respectate

Ministerul Energiei, într-un comunicat oficial, a menționat că toate reglementările europene referitoare la stocarea gazelor au fost respectate, iar scopul acestora este de a asigura aprovizionarea constantă pe perioada iernii.

De asemenea, autoritățile au menționat că, deși situația de consum și extracție a gazelor este sub control, în unele depozite cheie, cum ar fi cele cu rol strategic pentru securitatea energetică, nivelurile sunt mai scăzute decât în anii anteriori, ceea ce s-a întâmplat din motive comerciale.

Acest aspect este monitorizat atent, iar Ministerul Energiei a dispus o verificare amănunțită a companiei care administrează aceste depozite.

„Regulamentul impune obiective de constituire de stocuri şi traiectorii de constituire de stocuri, respectiv minim 90 % la data de 01.11.2024. România a respectat toate aceste ţinte. Astfel, în data de 16 octombrie 2024, volumul înmagazinat în depozitele subterane a fost de 3.280,2 mld mc (~35.0981 TWh, PCS 10,7 kWh/m3), reprezentând 103.47% din capacitatea totală. Pentru sezonul rece 2024 – 2025, în conformitate cu prevederile Anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 2024/2995 al Comisiei din 29 noiembrie 2024 de stabilire a traiectoriei de constituire de stocuri cu obiective intermediare pentru 2025 pentru fiecare stat membru care dispune de instalaţii de înmagazinare subterană a gazelor pe teritoriul său şi direct interconectate la zona sa de piaţă, pentru data de 1 februarie, ţinta a fost de 41%”, arată Ministerul Energiei joi.

AEI spune că anumite reglementări nu au fost suficiente

Cu toate acestea, Chisăliță a ridicat un semnal de alarmă asupra reglementărilor din domeniu, considerând că unele dintre acestea nu au fost suficient de stricte pentru a preveni extragerea excesivă de gaze din anumite depozite, o practică care ar fi trebuit reglementată mai eficient.

„Faptul că s-au extras foarte multe gaze din cele două depozite, care sunt cele mai importante depozite din perspectiva securităţii energetice a României. Aceste depozite sunt, unul sub 10%, celălalt sub 15%, mult sub nivelul pe care l-am avut în ultimii ani. De ce s-au extras aceste gaze naturale? Din nişte considerente comerciale. Şi pe baza faptului că reglementările ANRE-ului nu sunt reglementări care ar fi putut preveni, dacă erau realizate în mod corespundător, această situaţie. Deci există o situaţie atipică faţă de ceilalţi ani şi cauza principală, din punctul meu de vedere, sunt reglementările proaste sau lipsa reglementărilor care nu s-au făcut, deşi situaţia este prezentă de peste 15 ani în România”, a afirmat Dumitru Chisăliţă.

În ciuda acestui aspect, nu există temeri legate de posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze naturale. Autoritățile și experții din domeniu sunt încrezători că România va traversa cu succes sezonul rece, având în vedere atât stocurile disponibile, cât și capacitatea de a importa gaze, ceea ce garantează continuitatea alimentării.

Pe lângă monitorizarea continuă a depozitelor, atenția se îndreaptă și către comportamentele pieței, având în vedere exporturile de gaze către vecinii din Ungaria, Ucraina și Moldova, care, alături de importuri, contribuie la echilibrarea resurselor interne.

„Ca întotdeauna, luna februarie este o lună în care se importă gaze naturale. Atenţie, am importat, importăm în luna februarie, am exportat în luna ianuarie şi ceea ce trebuie să înţelegem e că contează importul net, adică cât intră faţă de cât iese. Pentru că România nu mai este România de acum cinci ani, în care doar intrau gaze, ci acum şi ies. Spre Ungaria, spre Moldova, spre Ucraina. Tocmai din acest punct de vedere contează importul, net şi nu importul aşa cum îl ştiam noi până acum cinci ani. Deci, una peste alta, nu există un motiv de îngrijoare din perspectiva alimentării cu gaze naturale, parametrii de presiune care arată această siguranţă şi normalitate a funcţionalării sistemului sunt în limite normale, nu văd nicio problemă”, a conchis Dumitru Chisăliţă.