Importurile României de energie electrică au ajuns la valori record
România a avut nevoie de mult mai multă energie electrică decât a putut produce în fiecare zi din 2024, iar importurile de energie au crescut semnificativ, cu un total de 60% mai mare față de aceeași perioadă din 2023 și cu 304% mai mare decât acum cinci ani. Factorii principali care au contribuit la această situație includ seceta, canicula, reviziile la centrala nucleară de la Cernavodă și lipsa capacităților adecvate de stocare pentru energia verde, conform guvernanților.
Pe 14 octombrie 2024, la ora 20:52, România importa 2.495 MW, al doilea cel mai mare import din acest an, fiind depășit doar de cel din 22 iulie, când au fost importate 2.497 MW. Cele mai mari surse de import au fost Serbia, care a furnizat aproape 800 MW, Bulgaria cu peste 630 MW, Ungaria cu peste 600 MW și Ucraina, care a furnizat în jur de 100 MW.
Această dependență de importuri a fost determinată de un consum intern de 7.147 MW, în timp ce producția internă era mult mai mică, de doar 4.652 MW. Contribuția locală la producție a venit din hidrocentrale, un singur grup al centralei nucleare de la Cernavodă, grupuri pe cărbune, câteva eoliene și un grup pe biomasă, toate acestea fiind insuficiente pentru a acoperi cererea de energie, transmite Europa Liberă.
Probleme la Cernavodă și producția insuficientă de energie
Nuclearelectrica a oprit controlat Unitatea 1 a CNE Cernavodă pe 10 octombrie 2024 pentru lucrări de întreținere necesare pregătirii pentru perioada de iarnă. Compania nu a oferit detalii despre data la care această unitate va fi repornită, contribuind astfel la lipsa de capacitate de producție.
Pe tot parcursul zilei de 14 octombrie, producția de energie a fost sub consumul intern, cu excepția unui scurt interval, între orele 03:00 și 04:00, când România a reușit să exporte câteva zeci de MW. Tiparul zilei s-a repetat frecvent de la începutul anului, marcat de un consum mare și o producție insuficientă.
Creșterea importurilor de energie, o tendință îngrijorătoare
Potrivit Institutului Național de Statistică, între 1 ianuarie și 31 august 2024, România a importat 8,3 GWh de energie electrică, cu 60% mai mult decât în aceeași perioadă din 2023.
În aceeași perioadă, consumul de energie a crescut cu 1%, atingând 33,5 GWh, în timp ce producția a scăzut cu 9%, ajungând la aproape 44 GWh. Aceasta este o creștere fără precedent a ponderii importurilor în mixul energetic al României, conform expertului în energie Dumitru Chisăliță.
„O creștere atât de mare a ponderii importurilor de energie electrică nu s-a mai întâlnit în istoria României”, apreciază expertul în energie.
Distribuția consumului și producției de energie
Analiza pe tipuri de consum arată că populația și industria au consumat mai multă energie în primele opt luni din 2024, cu creșteri de 3% și respectiv 1%, în timp ce consumul pentru iluminatul public și cel tehnologic a scăzut. Pe partea de producție, centralele hidroelectrice au înregistrat o scădere semnificativă de 25%, iar centrala nucleară și parcurile eoliene au produs mai puțin cu 5%, respectiv 17%.
Un aspect pozitiv a fost creșterea producției din centralele fotovoltaice, care au generat cu 60% mai multă energie decât în 2023. Cu toate acestea, ponderea energiei fotovoltaice în mixul energetic al României este încă mică și nu poate compensa deficitul de producție din alte surse.
