România depinde cel mai puțin de importurile de gaze din UE
Importurile de gaze în UE. Chiar și după recentele crize, Europa rămâne extrem de dependentă de importurile de energie. Acest lucru se datorează faptului că dependența de Rusia a fost înlocuită într-o oarecare măsură cu cea de alte țări. O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI), pe baza datelor furnizate de agenția oficială de statistică a UE, Eurostat, explică această realitate.
Potrivit unui studiu realizat de Asociația Energia Inteligentă (AEI), România se află într-o poziție favorabilă în ceea ce privește dependența de importurile de gaze naturale. Conform acestui raport, țara noastră ocupă locul cel mai puțin dependent în ceea ce privește importurile de gaz.
Totodată, în ceea ce privește produsele petroliere, țara noastră se situează pe locul al doilea în topul țărilor celor mai puțin dependente de importuri. Aceste constatări reflectă o imagine pozitivă a situației energetice din România.
Declarații care explică această situație au fost făcute de către Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
„Dependența de importurile de energie în Europa nu a suferit schimbări semnificative în ultimii ani, Europa rămânând puternic dependentă de importurile de energie. (…)
Această analiză a datelor Eurostat arată că măsurile recente nu au schimbat semnificativ nivelul de securitate energetică al Europei, înlocuind dependența de Rusia cu dependența de alte țări. Se vede că dependența de importurile de energie din Rusia a scăzut de trei ori, dar nu a fost complet eliminată”, a precizat Dumitru Chisăliță.
Dependența de gazul rusesc s-a diminuat
În ultimii ani, s-a observat o creștere a dependenței de importurile de gaze naturale, chiar dacă dependența de gazul rusesc s-a diminuat la aproximativ o treime din nivelurile anterioare.
„În ultimii cinci ani, cantitățile de gaze importate prin conducte din Rusia au scăzut drastic, de patru ori, dar importurile de gaze din Rusia prin infrastructura de gaze naturale lichefiate(GNL) s-au triplat, în timp ce importurile de gaz GNL non-rusesc s-au dublat.
De asemenea, notabilă este o creștere a importurilor de gaze prin conducte din afara Rusiei”, a adăugat el.
Potrivit declarațiilor lui Chisăliță, singura scădere în ceea ce privește dependența de importuri este înregistrată în cazul produselor petroliere. Este vorba despre o reducere de aproximativ 8% în dependența Europei de importuri.
Această evoluție a fost posibilă datorită accentuării obligației de a introduce biocombustibili în combustibilii tradiționali. Totodată, s-a datorat și adoptării tot mai largi a mașinilor hibride și electrice. Acest domeniu este caracterizat și de cea mai semnificativă diminuare a dependenței de produse energetice provenite din Rusia, aceasta reducându-se practic de șase ori.
În anii 2021 și 2022, dependența Uniunii Europene de importurile de cărbune a crescut odată cu reluarea activității unor centrale electrice pe bază de cărbune. S-a întâmplat în contextul crizei gazelor naturale. Cu toate acestea, ulterior, aceasta s-a întors la nivelurile înregistrate în 2019. Cel mai mic declin al dependenței de importurile de cărbune din Rusia este de doar 6%.
„Analizând dependența diferitelor țări de importurile de energie, România este țara cel mai puțin dependentă de gaze importate și a doua cel mai puțin dependentă de importul de produse petroliere”, potrivit președintelui AIE.
Concluziile raportului AEI, pe baza datelor Eurostat
1. În anul 2020, 34,5% din mixul energetic al Uniunii Europene a provenit din petrol și produse petroliere.
2. Gazele naturale au reprezentat 23,7% din acest mix.
3. Sursele regenerabile au contribuit cu 17,4% la totalul energetic.
4. Energia nucleară a avut o pondere de 12,7% în mixul energetic al UE.
5. Combustibilii fosili solizi au însumat 10,5% din totalul energetic al Uniunii Europene în acel an.
În anul 2020, Uniunea Europeană a fost nevoită să importe 57,5% din energia sa consumată, deoarece producția internă și stocurile interne au acoperit doar 42,5% din necesarul său energetic. Astfel, 57,5% din energia consumată a fost adusă în blocul comunitar ca produs propriu.
