Secretarul de stat în Ministerul Energiei a oferit mai multe informații la cea de-a X-a ediţie a conferinţei „România – Strategia dezvoltării”. În primul rând, el a subliniat că România a devenit, din nou, un exportator net de electricitate.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei a explicat perspectivele strategice
Oficialul a explicat că acest lucru este foarte bun pentru stabilitatea şi securitatea zonei, dar şi pentru dezvoltarea consumului în ţară, atât industrial, cât şi casnic.
Potrivit explicațiilor oferite de Dan-Dragoş Drăgan, preţurile sunt pe un trend descendent. El spune că pot fi observate rezultatele măsurilor care au fost implementate în ultimii ani.
„Într-adevăr, preţurile sunt pe un trend descendent. Observăm acum rezultatele măsurilor care au fost implementate în ultimii ani şi, totodată, dacă vorbim de balanţa comercială şi deficitul de cont curent, observăm că România a devenit iarăşi un net exportator de electricitate, ceea ce cred că e un lucru bun pentru stabilitate, pentru securitatea zonei şi pentru tot ceea ce poate să însemne dezvoltarea consumului în România, fie că este vorba despre consumul industrial sau de consumul casnic”, a declarat Dan-Dragoş Drăgan.
Dan-Dragoş Drăgan spune că România şi-a asumat un target pentru neutralitatea climatică
Dan-Dragoş Drăgan a vorbit apoi despre perspectivele strategice de la Ministerul Energiei. Mai exact, el a spus că România şi-a asumat o țintă pentru așa-zisa neutralitate climatică la nivelul anului 2050.
Din această ţintă derivă strategia pe termen lung. Din această strategie pe termen lung este Planul Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice, perspectiva anului 2030, spune secretarul de stat.
Prin acest plan, spune el, sunt încorporate toate observaţiile primite de la toţi jucătorii din piaţă, de la toate asociaţiile reprezentative.
Potrivit secretarului de stat, autoritățile urmăresc să nu mai existe producţie de energie din combustibili fosili, solizi.
„Dacă ne uităm la perspectivele strategiei, ceea ce urmărim noi, la Ministerul Energiei, ştim că România şi-a asumat un target pentru neutralitatea climatică la nivelul anului 2050. Din această ţintă derivă strategia pe termen lung, actualmente în evaluare de mediu, iar din această strategie pe termen lung avem Planul Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice, perspectiva anului 2030. Prin acest plan, care a fost în dezbatere publică, acum încorporăm toate observaţiile primite de la toţi jucătorii din piaţă, de la toate asociaţiile reprezentative. Ne dorim ca, la nivelul anului 2030, să nu mai avem producţie de energie din combustibili fosili, solizi. Avem şi o Lege a decarbonării în vigoare, aprobată de Parlament. Totodată, trebuie să vedem că prin acest Plan Naţional de Energie şi Schimbări Climatice urmărim reducerea emisiilor de CO2 la nivelul României”, a mai spus secretarul de stat.
Se urmăreşte dezvoltarea capacităţilor de producţie
Pe termen lung, se urmăreşte dezvoltarea capacităţilor de producţie şi continuarea programului nuclear românesc.
„Nu trebuie să uităm de angajamentele şi de obligaţia morală faţă de vecinii noştri, în speţă Republica Moldova şi Ucraina, atât cât timp cât este necesar. Urmărim al doilea pilon de dezvoltare a capacităţilor de producţie şi continuarea programului nuclear românesc. Ne referim aici la Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă. Se lucrează intens la reabilitarea Unităţii 1, un proces care va începe în anul 2027, pentru prelungirea duratei de viaţă cu încă cel puţin 30 de ani.
Tot pe nuclear, ne uităm la noile tehnologii, la reactoarele modulare mici şi vrem ca România să devină unul din principalii jucători în privinţa dezvoltării capacităţilor umane de acţiune în cadrul acestei tehnologii. Avem şi al treilea pilon în partea de producţie, dezvoltarea şi utilizarea gazului natural. Având în vedere că actualmente cam 80% din ceea ce consumăm producem on-shore în România şi în perspectiva inserţiei gazelor din perimetrul Neptun Deep, moment în care în 2027 vor exista suficiente resurse, inclusiv din domeniul gazelor naturale, care să acopere cererea internă, să ajute la dezvoltarea unor industrii, urmărim dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie”, a conchis secretarul de stat.
Conform datelor prezentate de reprezentantul Ministerului Energiei, aproximativ două miliarde de euro sunt alocate în contracte semnate şi în implementare pe ceea ce înseamnă dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie, „cu transportatorul naţional de electricitate Transelectrica, de 500 de milioane de euro, cu transportatorul naţional de gaze naturale Transgaz, aproximativ 110 milioane de euro, şi cu societăţile de distribuţie, 1,3 miliarde de euro puse la dispoziţia dânşilor, contracte semnate, marea majoritate în implementare”.
