Sebastian Burduja a oferit mai multe informații despre resursele de energie din România. Printre cele mai importante, spune ministrul, sunt gazele din Marea Neagră. Acestea vor însemna, din 2027, dublarea producţiei naţionale, de la 9 – 10 miliarde de normal metri cubi spre 18-20 de miliarde de normal metri cubi.
Sebastian Burduja oferă vești bune despre producția de gaze
El a susținut apoi că vom fi „producătorul număr unu din Uniunea Europeană” în 2027. Cea mai simpli modalitatea pentru a îndeplini acest obiectiv, susține ministrul, este transformarea gazelor din Marea Neagră în energie electrică.
„Producătorul număr unu din Uniunea Europeană vom fi în 2027 şi vrem să dăm valoare adăugată acestui gaz. Cel mai simplu este s-o facem transformându-l în energie electrică. Deci avem în lucru 3.500 de megawaţi pentru grupuri pe gaz. Mă refer la centrala de la Mintia, un proiect în grafic, aşa cum este şi Neptun Deep, proiect de un miliard de euro, 1.700 MW. Va fi cea mai mare din Uniunea Europeană, deja s-au livrat turbinele. Este absolut fezabil să putem la finalul anului 2026 să-l punem în funcţiune. Se lucrează şi la magistrala de gaz. Avem cea de la Işalniţa, iarăşi destul de mare, 800 şi ceva de megawaţi, cea de la Turceni 400 şi ceva de megawaţi, plus modernizarea CET-urilor importante din Constanţa, Craiova, 300 de megawaţi, Arad şi Râmnicu Vâlcea”, a explicat Burduja.
România va avea undeva la 10.000 de megawaţi solar şi eolian
El susține că „vom avea undeva la 10.000 de megawaţi solar şi eolian”. Din PNRR, contracte semnate și proiecte în implementare, spune ministrul, avem undeva la 1.800 de megawaţi.
Din Fondul pentru modernizare și apeluri lansate sunt în evaluare încă pe atât. Totodată, din schema contractelor pentru diferenţă avem încă 5.000 de megawaţi.
La acestea se adaugă şi programul nuclear, care înseamnă 2.200 de MW.
„Făcând un calcul, dacă astăzi, pe hârtie, România are undeva la 19.000 de megawaţi, dar din care într-o zi mai mult de 9.000 de megawaţi energie activă nu putem să producem şi asta doar când ne ajută vântul şi celelalte astre se aliniază, înseamnă că în următorii trei-cinci ani vom putea să contăm aproape pe încă atât capacitatea pentru sistemul energetic naţional”, a explicat ministrul.
România are o capacitate de interconexiune de 3.500 de megawaţi cu absolut toate statele vecine
Ministrul a spus apoi că România are o capacitate de interconexiune de 3.500 de megawaţi cu absolut toate statele vecine.
„România are o capacitate de interconexiune de 3.500 de megawaţi cu absolut toate statele vecine, nouă linii, şi lucrăm la încă nouă, dintre care două sunt cu Ucraina şi două cu Republica Moldova. Alte state, pe care le-am numit şi în trecut, bineînţeles Austria, Slovacia, nu sunt interconectate, două state ale Uniunii Europene care aleg să nu se interconecteze. Şi atunci sigur că energia mai ieftină produsă în vestul Europei în anumite zile, în anumite condiţii nu ajunge până la noi. (…) Dar şi aici, prin faptul că noi nu vom mai depinde de ceilalţi, în trei-cinci ani de zile, mai degrabă ceilalţi vor depinde de noi şi, dacă ei nu-şi vor rezolva aceste interconexiuni, s-ar putea ca mâine-poimâine, peste câţiva ani de zile, să regrete faptul că nu pot să aibă acces la o energie mai ieftină din România, exportată către restul Europei”, a completat Sebastian Burduja.
Amintim că Declarația ministrului a sosit la o conferinţă pe teme de energie. Aceasta a fost organizată în cadrul „Bucharest Leaders Summit: Reporting for Duty”.
Evenimentul se desfăşoară în intervalul 7-31 octombrie şi este organizat de Grupul de Presă MediaUno, împreună cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, Asociaţia MediaUno şi Institutul Naţional de Statistică.
