Românca Diana Lupu va conduce proiectul Neptun Deep
Proiectul Neptun Deep se preconizează că va fi una dintre cele mai mari investiții din istoria României, având potențialul de a transforma țara în principalul producător de gaze din Uniunea Europeană.
Diana Lupu, inginer-doctor în petrol și gaze, a obținut studiile de specialitate la facultățile din Sibiu și Ploiești, iar în 2021 și-a susținut teza de doctorat cu tema „Contribuții privind stimularea afluxului de gaze naturale în sondele cu dificultăți tehnologice, prin reabilitarea sistemului zăcământ-sondă”.
Din 2017, Diana Lupu s-a alăturat Romgaz, unde a ocupat funcția de inginer de zăcământ până în aprilie 2021.
În cadrul companiei, a fost implicată în realizarea studiilor de evaluare a resurselor geologice și a performanțelor de exploatare ale zăcămintelor de gaze naturale, lucrând în Serviciul Stimulare-Reabilitare Producție. Ulterior, până de curând, a fost consilier tehnic al directorului general Aristotel Jude (mai târziu director general adjunct), având un rol esențial în proiectul Neptun Deep, inclusiv în tranzacția cu ExxonMobil.
De asemenea, a reprezentat Romgaz în echipa comună cu OMV Petrom, responsabilă pentru dezvoltarea tehnică a proiectului.
Diana Lupu a terminat în 2015 studiile la Facultatea de Inginerie a Universității Lucian Blaga din Sibiu.
În perioada 2012-2016, a fost membră a Consiliului de Administrație al aceleași universități, în calitate de reprezentant al studenților. Între 2006 și 2010, a fost elevă la Colegiul Economic „George Barițiu“ din Sibiu.
Proiectul Neptun Deep este realizat de OMV Petrom și Romgaz
Proiectul Neptun Deep este realizat de OMV Petrom și Romgaz, companie deținută de statul român, cu un buget de aproximativ 4 miliarde de euro pentru exploatare.
Activitățile vor avea loc pe o suprafață de 7.500 km² în zona economică exclusivă a României în Marea Neagră, la aproximativ 160 de kilometri de coastă, în ape adânci între 100 și 1.000 de metri.
Potrivit planurilor, forajul în Marea Neagră va începe în 2025, iar livrarea primelor cantități de gaz este estimată pentru 2027.
Ministrul Energiei subliniază că România va deveni liderul producției de gaze în Europa
Investițiile sunt deja în curs de desfășurare, cu 90% dintre contracte fiind deja semnate.
În plus, România se pregătește să se impună ca principal actor pe piața energetică din această regiune a Europei.
”Din 2027, România va fi, datorită Neptun Deep, numărul unu ca producător de gaze în Europa. Sunt mândru că o companie majoritar deținută de stat, Romgaz, a jucat un rol esențial în acest proiect, l-a avansat și a luat decizia curajoasă să facă o investiție de un miliard de dolari, inițial cota Exxon, și să intre în proiect. Cred că este pe o cale fără întoarcere, date fiind investițiile deja făcute în proiect și aproape 90% dintre contracte deja semnate”, a menționat Sebastian Burduja.
Sebastian Burduja a explicat că au fost intensificate eforturile pentru creșterea capacităților de producție, menționând că România dispune de peste 3.000 de megawați de energie pe baza gazelor.
Dintre aceștia, 1.700 de megawați provin din Mintia și aproximativ 1.300 de megawați din Gorj, inclusiv de la Complexul Oltenia și centralele de cogenerare din Craiova.
„Am început să accelerăm pe capacități suplimentare de producție. Pe gaze, cred că avem peste 3.000 de megawați, din care 1.700 megawați în Mintia și cam 1.300 de megawați la Gorj, cu Complexul Oltenia, Ișalnița, centrale de cogenerare moderne în Craiova. Iernut e aproape gata, nu vreau să spun gata, dar pot să spun asta în 2 decembrie, sper, pentru că acela este termenul lor limită (…) Am finanțat circa 10 gigawați de energie solară și eoliană în România doar în mandatul meu. Asta, ca să arătăm că piața privată se mobilizează prin fonduri și granturi.
Cred că asta va face România cel mai important producător de energie din întreaga regiune. Mai avem multe de făcut pe stocare, dar mult mai multe pe modernizarea rețelei. Am investit cam un miliard de euro până acum. S-au semnat contracte și sperăm la încă o jumătate de miliard până la finalul anului, prin Mecanismul de modernizare”, a subliniat Sebastian Burduja.
