În prezent, multe ferme sunt complet tehnologizate, iar productivitatea a crescut considerabil. Cu toate acestea, sectorul zootehnic rămâne vulnerabil, în special din cauza bolilor care au afectat fermele de porcine și bovine.
Pentru a redresa industria cărnii, autoritățile investesc în relansarea producției de carne de porc și vită. Dacă proiectele aflate în desfășurare vor fi finalizate, România ar putea deveni, în următorii patru ani, cel mai mare procesator agroalimentar din sud-estul Europei.
România: De la mici ferme locale la afaceri moderne
Din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, aproape 200.000 de fermieri au primit peste 20 de miliarde de euro pentru investiții și dezvoltare. Printre aceștia se numără și Vlad Peica, producător de lapte, care a reușit să-și transforme ferma într-una dintre cele mai tehnologizate din țară.
Acesta a explicat că, începând din 2015, investițiile în fonduri europene au schimbat radical producția fermei sale. Deși numărul angajaților a rămas același – doar cinci persoane – productivitatea s-a mărit exponențial. Dacă inițial producea între 800 și 1.000 de litri de lapte pe zi, acum, cu 500 de vaci și aceeași echipă, ferma sa a ajuns la o capacitate de producție de 10.000 de litri de lapte zilnic.
„În 2015, când am început drumul spre fondurile europene, lucram exact același număr de persoane și produceam în jur de 800-1.000 de litri de lapte pe zi. Astăzi, cu același personal și o fermă de 500 de vaci, putem produce 10.000 de litri de lapte pe zi”, a declarat Vlad Peica pentru Antena 3.
Impactul fondurilor europene asupra agriculturii din România
De la aderarea României la UE, agricultura autohtonă a cunoscut o transformare semnificativă. Dacă înainte fermierii produceau cantități limitate, destinate pieței locale, acum mulți dintre ei au ajuns să exporte materie primă pe piețele internaționale.
Adrian Chesnoiu, directorul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a explicat că schimbările au început încă din anul 2000, odată cu implementarea programului SAPARD și finalizarea negocierilor pentru aderarea României la UE.
Fondurile SAPARD au fost direcționate către modernizarea fermelor, ceea ce a dus la îmbunătățirea tehnologiilor și la dotarea fermierilor cu utilaje performante.
SAPARD a fost excelent
Chesnoiu a subliniat că România a contribuit cu o sumă relativ mică la bugetul Uniunii Europene, dar a primit în schimb fonduri substanțiale, care au accelerat dezvoltarea sectorului agricol.
„Banii investiți în agricultură prin SAPARD au început să se vadă în tehnologii și în modernizarea fermelor. De la aderare încoace, România a primit mult mai mult înapoi decât a contribuit la bugetul UE”, a precizat acesta.
Astfel, sprijinul financiar extern a transformat România într-un jucător important în domeniul agricol european, iar perspectivele de creștere rămân optimiste pentru anii următori.
