În situaţia actuală aproape că e o şansă această criză economică pe care o traversăm. Avem ocazia să ne schimbăm sistemul de valori. Să învăţăm că cifrele nu mint.
Timpul le pune pe toate la locul lor. Aşa mi-a zis mie, odată, un om înţelept. Nu ştiu nici acum dacă să cred în teorema asta. Nu i-am desluşit niciodată clar demonstraţia. Dar sună bine şi are avantajul că nu poate fi contrazisă. În fond, cum să ştim dinainte care este locul pe care-l merită cei din jurul nostru? Nici pe-al nostru propriu nu-l cunoaştem cu certitudine. Mă întreb, însă, cum s-ar aplica teorema asta la o ţară? La un popor?
Ca să putem demonstra o teoremă trebuie să plecăm de la o ipoteză. Şi ce ipoteză mai solidă şi mai sigură putem încropi decât cifrele? Cifrele nu mint, se spune. Vorba asta cu cifrele o luăm de bună, nu demonstrăm nimic. E lemă, nu teoremă. Aşadar, cifrele de la care pornim sunt următoarele: 8%, declinul economic estimat de FMI pentru anul curent, 53%, scăderea investiţiilor străine în primele opt luni ale acestui an; 8,7%, rata creditelor neperformante în iunie, anul curent, estimată de BNR. Cifrele sunt multe. Dar nu vă bateţi capul cu ele. Reţineţi ceea ce este important. Şi anume că situaţia economică a României se deteriorează accelerat. Mai pe româneşte spus, economia este în cădere liberă. Trebuie să reţineţi o singură cifră relevantă în demonstraţie: 20. Numărul de ani care s-au scurs de la schimbarea de regim din 1989.
Unde ne aflăm la douăzeci de ani distanţă de comunism? Codaşi ai Europei de Est la dezvoltare economică şi nivel de trai, dar campioni la corupţie. Incapabili de reforma administrativă a statului, dar recordmeni la maşini de lux şi figuri de Dorobanţi. Chelului tichie de mărgăritar îi trebuie!
Totul în jurul nostru e butaforie. Suntem pe scenă la Operă, ne scăldăm în lumina reflectoarelor, râdem şi cântăm cu convingere. Dar să nu se uite nimeni de aproape la noi, că ne vede chiloţii rupţi în fund, acneea de sub fard şi putreziciunea din spatele decorurilor. Vedetele noastre cele mai cunoscute sunt curvele cu titulatura de asistentă TV şi milionarii de carton, datori la stat şi cu sechestru pe avere. Timpul le pune pe toate la locul lor? Dacă-i aşa, urât loc ne-au hărăzit ursitoarele nouă, românilor. În situaţia actuală aproape că e o şansă această criză economică pe care o traversăm. Avem ocazia să ne schimbăm sistemul de valori. Să învăţăm că cifrele nu mint, iar calculele matematice vor arăta întotdeauna că unu şi cu unu fac doi, nepăsătoare faţă de lacrimile de crocodil ale lui Băsescu sau retorica găunoasă a lui Geoană. Poate aşa reuşim să ne construim alt loc în care să ne aşeze timpul după ce vor fi trecut încă 20 de ani.
PS: O precizare importantă: înţeleptul care mi-a împărtăşit zicala aceasta cu timpul este chiar actualul meu coleg de pagină, Ionuţ Popescu. Mulţumesc, Ionuţ!