Ne consumăm ener­gia în dezbateri fără efect în loc să ne îndreptăm atenţia către lumea largă în care trăim.

Există viaţă după criză. Aceasta este concluzia principală cu care m-am întors acum câteva săptămâni de la Congresul IAA de la Moscova. O perspectivă relaxantă şi bine-venită ca alternativă la dialogurile sterile din contorsionata viaţă publică a României. IAA (International Advertising Asociation) este o organizaţie a profesioniştilor în marketing şi comunicare. Partea interesantă vine din faptul că marketingul şi comunicarea sunt instrumente fără de care nicio companie din epoca modernă nu poate supravieţui. Aş putea spune că acestea constituie vârful de lance al oricărui factor de progres din viaţa unei afaceri. De la tehnologie la organizare socială, orice schimbare trebuie atent cântărită, apropo de efectele pe care le produce, şi comunicată în aşa fel încât să fie înţeleasă şi acceptată. De aceea, oamenii din „marcom“ sunt poate cei mai atenţi la trenduri şi schimbări în societate. Câteva idei pescuite din cuvântările vorbitorilor? În primul rând, criza a schimbat radical modul în care consumatorii se raportează la bunurile şi serviciile pe care le cumpără. Banii sunt mai puţini şi mai bine drămuiţi. Încrederea în ordinea socială firească până la cazul „Lehman Brothers“ s-a pierdut definitiv. De acum, clienţii cheltuiesc mai puţin şi preferă să-şi dea banii companiilor care demonstrează că au responsabilitate în ceea ce priveşte mediul şi influenţa pe care o produc în societate. Am putea spune că asistăm la sfârşitul consumerismului deşănţat, în favoarea unei atitudini responsabile.

Alt factor de schimbare important îl constituie penetrarea internetului. Un exemplu al lui Nikesh Arora de la Google este extrem de relevant. Vicepreşedintele de vânzări şi comunicare al gigantului media american ne-a destăinuit că în ţara sa de origine, India, accesul la telefonie mobilă îl depăşeşte cu mult pe cel la WC-urile organizate. Cu ajutorul tehnologiei, într-un timp foarte scurt, o mare masă de oameni are şi va avea din ce în ce mai mult acces la informaţie. Alte culturi şi alte mentalităţi vor deveni un element cotidian, şi nu un factor de stres sau anxie­tate. Iar lucrurile sunt abia la început! Ce relevanţă au aceste chestiuni pentru noi, „bieţii“ români? Trăim într-o lume globală. O înţelegem sau nu, lumea îşi va urma cursul cu sau fără ştirea noastră. Autismul de care dau dovadă, în ultima vreme, liderii din diverse domenii ale ţării noastre, de la politicieni la ziarişti, de la judecători la poliţişti, este un tobogan către eşecul nostru ca naţie. Ne consumăm energia în dezbateri fără efect, înjurături de mamă şi conflicte interne, în loc să ne îndreptăm atenţia către lumea largă în care trăim. Tendinţa afacerilor este de a deveni globale sau a nu mai fi deloc. Mă tem că în scurt timp vom vorbi despre aceeaşi tendinţă în ceea ce priveşte statele şi guvernele.

O lume în care un indian care a absolvit Institutul Tehnologic din Varanasi, India, în ’89 poate deveni preşedinte şi şef de vânzări şi new business într-o companie gigant precum Google este o lume în care orice este posibil. Acesta este lucrul pe care tânăra generaţie ar trebui să-l afle de la liderii actuali, în loc de minciuni penibile despre cine se face vinovat de criza economică. Cei tineri vor găsi şi singuri răspunsul, dar riscăm ca, până atunci, ei să-şi dorească să facă tabula rasa cu trecutul şi să le fie ruşine să spună că s-au născut în România.

Claudiu Şerban, director general Editura Evenimentul şi Capital