România rămâne în procedura de deficit excesiv pentru că nu a adoptat măsuri eficiente pentru a corecta situația, anunță Comisia Europeană. Țara noastră este sub incidența procedurii de deficit excesiv din 2020.
Comisia Europeană sancționează România. Care este cauza
Franța, Italia, Belgia, Ungaria, Malta, Polonia și Slovacia sunt state membre ale Uniunii Europene care au intrat recent în procedura de deficit excesiv (PDE) și, prin urmare, sunt obligate să-și reducă cheltuielile publice, a anunțat Comisia Europeană (CE).
Conform unui comunicat al Consiliului UE, „România, care este sub incidența procedurii de deficit excesiv din 2020, nu a adoptat măsuri eficiente pentru a-și corecta deficitul și, prin urmare, procedura trebuie să rămână activă”.
Scopul procedurilor de deficit excesiv este de a asigura controlul bugetar al statelor membre ale UE. Deși, în teorie, aceste proceduri ar putea conduce la impunerea de amenzi, aceasta nu s-a întâmplat niciodată în trecut. În urma deschiderii procedurilor, până la sfârșitul anului, statele membre vor trebui să aprobe recomandările CE referitoare la soluționarea problemelor legate de deficite, conform termenelor stabilite.
Statele UE au reguli noi pentru a menține deficitul în limite
În 2023, dintre statele membre aflate în procedura de deficit excesiv, Italia a înregistrat cel mai mare deficit bugetar, de 7,4% din PIB, urmată de Ungaria cu 6,7% din PIB, România cu 6,6% din PIB, Franța cu 5,5% din PIB, Polonia cu 5,1% din PIB, și Malta și Slovacia, ambele cu 4,9% din PIB. Belgia a avut un deficit de 4,4% din PIB.
În aprilie, statele membre ale UE au adoptat noi reguli privind nivelul datoriei publice și dimensiunea deficitului bugetar permis. Aceste reguli mențin limitele existente pentru datoria și deficitul public, stabilite în tratate, la 60% din PIB pentru datoria publică și 3% din PIB pentru deficitul bugetar.
Totuși, noile reglementări oferă mai multă flexibilitate țărilor în negocierea planurilor de ajustare cu Comisia Europeană, permițând planuri de ajustare pe termen de patru ani, extinzându-se până la șapte ani, în cazul adoptării de reforme și investiții.
De asemenea, au fost stabilite ținte comune de reducere pentru a preveni amânarea ajustărilor. Țările care depășesc limita datoriei de 90% din PIB trebuie să-și reducă datoria cu un punct procentual pe an. Dacă datoria nu atinge această limită, reducerea trebuie să fie de jumătate de punct procentual. De asemenea, statele cu un deficit de 3% vor trebui să-l reducă treptat la 1,5%, pentru a avea o rezervă disponibilă în caz de crize economice viitoare.