Opt state membre ale UE, printre care și România, nu au propus încă președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un nume pentru funcția de comisar european. Termenul limită este de 30 august.
Belgia, Bulgaria, Danemarca, Italia, Lituania, Luxemburg, Portugalia şi România au timp până pe 30 august să trimită propunerea către Comisia Europeană. Instituția a făcut mai multe cereri pentru această funcție.
Comisia Europeană are mai multe cereri de la țările membre
Amintim că Cipru l-a nominalizat luni pe Costas Kadis ca viitor comisar european. Anunțul a fost făcut de un purtător de cuvânt al guvernului de la Nicosia, conform publicației Politico.
De asemenea, instituția din UE a transmis mai multe cereri către țările membre pentru nominalizări. De exemplu, Ursula von der Leyen vrea ca ţările să propună, fiecare, câte un bărbat şi o femeie.
Cererea a fost ignorată de mai multe ţări, precum Irlanda, Republica Cehă și Cipru. Acestea au propus public doar un bărbat.
În România, a fost vehiculat numele europarlamentarului PSD Victor Negrescu. Acest zvon a dat naştere unor dezbateri tensionate între social-democraţi şi liberali.
Ţările membre ale UE trebuie să îşi desemneze comisarii până la 30 august
Ţările membre ale UE trebuie să îşi desemneze comisarii până la 30 august, potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Amintim că Germania este reprezentată de Ursula von der Leyen. Ea a obţinut luna trecută votul Parlamentului European pentru un al doilea mandat de cinci ani ca preşedinte al Comisiei Europene.
Parlamentarii europeni au votat pentru reconfirmarea ei în funcţie cu:
- 401 voturi pentru;
- 284 împotrivă;
- 15 abţineri.
Ea a fost și în centrul multor situații controversate. De exemplu, von der Leyen a pierdut procesul privind transparența contractelor de vaccinuri anti-COVID.
Tribunalul General al UE a hotărât că decizia Comisiei Europene de a ascunde de la publicare părți însemnate din contractele privind achiziția de vaccinuri conține „iregularități”.
De asemenea, CE a ascuns părți din aceste contracte, susținând că ar apăra interesele comerciale ale firmelor producătoare.
Instituția nu a demonstrat că un acces mai larg la clauzele din contracte ar submina interesele comerciale ale acestor părți, arată hotărârea instanței europene.
Printre părțile din contract ce nu au fost făcute publice se numără și partea care vizează plata despăgubirilor pentru cei care au efecte adverse.
Potrivit europarlamentarului Cristian Terheș, instanța europeană a arătat că „Ursula von der Leyen a fost mai preocupată de interesul companiilor producătoare de pretinse vaccinuri, decât de corecta informare a publicului”.