România e obligată până în 2030. Comisia Europeană a publicat Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice

Comisia Europeană a publicat Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) al României

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că „acest plan evidențiază angajamentul nostru de a atinge neutralitatea climatică înainte de 2045 și de a sprijini un viitor mai sigur, competitiv și ecologic pentru România și Europa, în această ordine de priorități.”

În baza solicitării României, Comisia Europeană a publicat Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2025-2030.

„PNIESC include 89 de politici şi măsuri suplimentare care vizează creşterea ponderii surselor regenerabile de energie (SRE), reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) şi implementarea unor soluţii inovatoare în toate sectoarele economice. Scenariul „With Additional Measures” (WAM) propus în acest plan prevede ţinte mai ambiţioase decât cele stabilite anterior”,  precizează ministerul.

Printre principalele obiective ale planului se numără reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră (GES) cu 85% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, și atingerea neutralității climatice înainte de 2045, cu un termen revizuit față de anul 2050. În plus, România își propune ca, până în 2030, 38% din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile, cu accent pe energia eoliană, solară și biomasa ca principale surse de energie.

„România se află acum printre ţările din Uniunea Europeană care au transmis în variantă finală Planurile Naţionale în Domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice. Astfel, ne îndeplinim o obligaţie europeană importantă şi facem un pas hotărât în lupta împotriva schimbărilor climatice, fără a face compromisuri de la obiectivele energiei sigure, accesibile şi competitive pentru toţi românii şi mediul privat românesc.

Am ridicat standardele şi ne-am asumat ţinte ambiţioase, printr-o viziune de dezvoltare sustenabilă care integrează tehnologii inovatoare şi investiţii masive în energia regenerabilă”, a menţionat Burduja.

Potrivit ministrului, tranziţia verde include provocări, dar şi oportunităţi pe care suntem obligați să le folosim

„În zona de producţie de energie curată, România trebuie să îşi dezvolte programul nuclear civil românesc, cu peste 2.200MW în două noi reactoare de tip CANDU la Cernavodă şi primele şase module de reactoare de mici dimensiuni la Cernavodă. În Marea Neagră, peste 3000MW în centrale eoliene noi pot fi dezvoltaţi până în 2032. Finanţăm totodată din fonduri nerambursabile peste 10.000MW în parcuri solare şi eoliene onshore şi am lansat iniţiative noi în alte tehnologii de viitor (geotermal, biocombustibili, hidrogen etc.).

Mai mult, încurajăm prosumatorii, care au depăşit 2000MW putere instalată, de la mai puţin de 200MW acum câţiva ani. Nu în ultimul rând, investim fonduri nerambursabile fără precedent în stocare şi în modernizarea sistemului de transport şi distribuţie a energiei electrice.

Este totodată vital să dezvoltăm industria şi lanţurile de furnizare pentru sprijinirea tranziţiei verzi. Din fonduri PNRR am semnat săptămâna aceasta primul contract pentru producţia de panouri fotovoltaice la noi în ţară şi urmează alte contracte pentru producţia de baterii româneşti de stocare a energiei electrice”, a declarat ministrul Energiei.

Energia verde și provocările actuale

O provocare semnificativă o reprezintă rețelele de energie, care asigură transportul și distribuția electricității, constituind o problemă comună pentru statele membre ale Uniunii Europene. Acest lucru este recunoscut deschis și de oficialii de la Bruxelles.

Explozia proiectelor în domeniul energiei regenerabile a evidențiat că, în numeroase țări din Uniunea Europeană și nu numai, rețelele electrice existente nu mai fac față noilor cerințe. Estimările specialiștilor sugerează că, la ritmul actual, rețelele de energie nu vor putea susține nici măcar consumul existent.

Dacă luăm în considerare doar planurile Uniunii Europene pentru electrificarea accelerată a transporturilor și încălzirii, creșterea cererii va fi exponențială.

Aceasta nu este singura avertizare. Anul trecut, Agenția Internațională a Energiei (IEA) a publicat un studiu global, primul de acest gen, privind tranziția energetică.

Concluziile sunt la fel de pesimiste: până în 2040, la nivel mondial, va fi necesară adăugarea sau înlocuirea a 80 de milioane de kilometri de linii electrice.