Guvernul a aprobat programul de iarnă
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a declarat miercuri că românii nu vor trebui să se îngrijoreze în privința temperaturilor scăzute din timpul iernii.
Ministrul mai spune că românii nu vor avea parte de facturi exorbitante, indiferent de situațiile anticipate.
România se află într-o situație bună, având un grad de umplere a lacurilor energetice de 74%. Oficialul spune că este suficient pentru această iarnă.
Luna septembrie a depășit așteptările, fiind marcată de precipitații semnificative.
În plus, spune el, România și-a îndeplinit obligațiile față de Comisia Europeană în ceea ce privește stocurile de gaze.
Gradul de umplere este de peste 100%, ceea ce indică faptul că se realizează un supraplin și o rezervă tehnică.
„Stăm bine, avem un grad de umplere în lacurile energetice de 74%, acoperitor pentru cee ace urmează în sezonul rece, chiar dacă vor fi luni secetoase, până acum septembrie ne-a depăşit aşteptările, a plouat destul de mult. Cu 74% intrând în sezonul rece suntem în regulă. De asemenea, în ceea ce priveşte stocurile de gaze, România şi-a îndeplinit obligaţia în faţa Comisiei Europene, cu 70 de zile înainte de termen. La această oră avem un grad de umplere de peste sută la sută. Se face un supraplin, o rezervă tehnică”, a spus ministrul Energiei.
Cărbunele contează în continuare pentru România
El a subliniat importanța cărbunelui în România, evidențiind că acesta rămâne un element semnificativ în ceea ce privește stocurile energetice.
Stocurile de cărbune din cadrul Complexului Energetic Oltenia se ridică la 397.400 de tone în centrale și 117.000 de tone în cariere, totalizând 536.400 de tone.
La Paroșeni se află aproape 30.000 de tone de huilă.
În Valea Jiului, a subliniat ministrul, au fost păstrate cele 2.000 de locuri de muncă. De asemenea, s-a reușit revitalizarea Complexului Energetic Valea Jiului.
„Vorbim de un stoc de 397.400 de tone în centralele Complexului Energetic Oltenia şi încă 117.000 de tone în cariere, în total 536.400 tone la CEO Oltenia. La Paroşeni, aproape 30.000 de tone de huilă. În Valea Jiului am reuşit să salvăm cele 2.000 de locuri de muncă, să ţinem în viaţă Complexul Energetic Valea Jiului, să îi dăm o nouă viaţă şi să putem să exploatăm în continuare Termocentrala de la Paroşeni. Faţă de anul trecut, creşterea este semnificativă, eram aproape de zero. La Electrocentrale Craiova, un CET important care funcţionează în continuare pe lignit, 87.600 de tone, de asemenea un nivel satisfăcător pentru pregătirea sezonului rece”, a arătat ministrul.
Burduja a menționat că a colaborat cu Dispecerul Energetic Național pentru a evalua diverse scenarii în perspectiva iernii care urmează.
„Am luat în calcul şi un scenariu pesimist şi unul moderat, în ambele scenarii, România va fi în siguranţă, deci românii nu vor tremura de frig în iarna aceasta şi datorită eforturilor pe care Guvernul le-a făcut şi le face, nu vor tremura nici de frica facturilor, pentru că aceste facturi rămân plafonate până la 1 aprilie anul viitor, dacă nu cumva vom putea să prelungim această formă de sprijin, compensarea-plafonarea”, a explicat el.
Capacitate de interconexiune foarte bună
România dispune de o capacitate de interconexiune remarcabilă, comparativ cu alte state din regiune, atingând 3500 de megawați atât pentru import, cât și pentru export.
În ceea ce privește consumul, se estimează un maxim de 9500 de megawați în condiții pesimiste și de 9000 de megawați în scenarii moderate, în special în timpul serii, când producția din parcurile solare nu este disponibilă.
”În ambele scenarii, și în cel moderat și în cel pesimist, anticipăm că pe energie electrică, cel mai probabil va trebui să apelăm la importuri, așa cum s-a mai întâmplat anul acesta și probabil vă veți întreba de ce. Păi sunt două cauze principale. Prima este una sistemică.
România n-a investit timp de decenii în producția de energie electrică, s-au pus în funcțiune foarte puține capacități noi. Față de 1989, capacitățile de producție în bandă au scăzut la jumătate. Pot să vă spun că în ultimul an și trei luni, noi am atras fonduri europene de peste 13 miliarde de euro și deja 10 miliarde sunt proiecte în implementare.
O bună parte dintre aceste fonduri sunt pentru a crește capacitatea de producție.
Deci vorbim de 3500 de megawați în plus, grupuri pe gaz, vorbim de undeva la 10.000 de megawați în plus, solar și eolian în următorii trei-cinci ani de zile, vorbim de programul nuclear, care înseamnă undeva la 2200 de megawați în plus, plus retehnologizarea de la unitatea unu, care este estimată a se finaliza în 2031-2032, acest program, deci unitățile trei, patru plus reactoarele modulare de mici dimensiuni.
Adunând acești megawați, veți ajunge la o cifră importantă, în condițiile în care astăzi, pe hârtie, noi avem disponibil undeva la până în 19-20.000 de megawați, deci ne ducem înspre 15-16.000 de megawați noi în orizontul acesta, până în 2031-32, o bună parte dintre aceștia fiind și producția în bandă, așa cum ne-o dorim, ca să avem o energie sigură, accesibilă și abia în al treilea rând o energie verde”, spune el.
