Investiţiile străine în sectorul energetic ar putea creşte semnificativ dacă sectorul ar avea parte de susţinere din partea statului şi de liberalizarea totală a pieţei de profil.
România continuă să fie o zonă atractivă pentru companiile străine din sectorul energetic. După mulţi ani în care investiţiile în această industrie au fost ca şi inexistente, liberalizarea pieţei este ultimul punct important cerut de investitorii străini pentru demararea unor proiecte importante la noi.
„Sunt puţine ţări în regiune cu aceleaşi avantaje ca România“, spune Frank Hajdinjak, şeful diviziei din România a E.ON, într-un studiu Reuters citat de Mediafax. „Țara dispune de propriul petrol, gaz, cărbune, de potenţial enorm pentru energie regenerabilă şi este localizată strategic în regiune cu legături la alte pieţe. Există însă un climat prietenos pentru investitori în România în acest moment? Din păcate, nu“, completează Hajdinjak. Cu toate acestea, investiţiile în producţia de energie programate nu sunt stopate, dimpotrivă.
OMV Petrom este una dintre companiile care au demarat deja astfel de investiţii. Pe lângă proiectul de generare de electricitate din surse eoliene din Dobrogea, de 45 MW, unde, în acest scop, a fost deja achiziţionată compania Wind Power Park, Petrom urmează să înceapă şi construcţia din cadrul „Proiectului de centrală electrică în cogenerare în ciclu combinat“, de 860 MW, de la Petrobrazi. În timp ce investiţia în energia eoliană se ridică la circa 100 milioane euro, cea bazată pe gaze naturale din producţia proprie va fi de aproximativ 600 milioane euro.
Conform proiectului, în momentul punerii în funcţiune, în 2011, centrala de la Brazi va genera aproximativ 8-9% din producţia de energie a României. „Petrom şi-a propus atingerea unei cote din piaţa de electricitate de până la 10%, iar primul pas a fost făcut prin construirea centralei de gaze de la Brazi“, a declarat Mariana Gheorghe, CEO Petrom.
Producţia de energie verde a început, săptămâna trecută, şi la Fântânele, unde grupul ceh CEZ a pus în funcţiune prima turbină eoliană dintre cele zece deja ridicate. Parcul Eolian CEZ de la Fântânele şi Cogealac va avea, la final, 240 de turbine, dintre care 139, cu o putere instalată de 2,5 MW, trebuie să se finalizeze până la finele acestui an.
Hidroelectrica se ceartă cu Petrom
Pe de altă parte, statul român continuă programul de restructurare a sistemului energetic naţional. Cele două companii naţionale, Electra şi Hidroenergetica, care vor rezulta din acest program, ar trebui să fie funcţionabile de la începutul lunii viitoare, iar integrarea tuturor diviziilor din actualele Hidroelectrica, Termoelectrica, Nuclearelectrica şi Complexurile Energetice urmează să fie încheiată până la finele anului. „Cele două companii au o putere comună instalată de 15.000-17.000 MW, iar unul dintre cele mai importante procese este cel de restructurare a activităţilor, astfel încât capacităţile care nu sunt rentabile să fie închise“, a declarat Adriean Videanu, ministrul economiei, într-un interviu acordat Hotnews.
Liberalizarea pe care o cer investitorii străini duce însă la disensiuni între jucătorii locali. După ce Răzvan Nicolescu, directorul de afaceri corporatiste al Petrom, a declarat, la conferinţa Mediafax Talks About Energy, că „nu este normal ca preşedintele ANRE (Agenţia Naţională de Reglementare în domeniul Energiei) să se întâlnească cu directorul Hidroelectrica atunci când merge la toaletă“, şeful Hidroelectrica, Mihai David, a replicat că nu este cazul „să transformăm România în Republica OMV“. Diferendele au pornit, de fapt, de la modalitatea în care sunt stabiliţi clienţii din industrie care primesc gaze naturale la preţuri preferenţiale, lucru anormal într-o piaţă complet liberalizată.
Deocamdată, România rămâne ţara cu cel mai mic preţ al gazelor naturale destinate consumatorilor casnici, conform datelor Eurostat din al doilea semestru al anului trecut. În timp ce preţul mediu în UE a fost de 14,67 euro pe gigajoule (GJ – echivalentul a 0,239 gigacalorii), în România, acesta a fost de 7,45 euro.
Preţul gazelor naturale destinat consumatorilor industriali în România a fost şi mai mic, de 5,93 euro pe GJ, în timp ce la nivelul Uniunii Europene a fost de 8,22 euro, ţara noastră aflându-se pe penultimul loc.
Sunt puţine ţări în regiune cu avantaje ca România, dar există un climat prietenos pentru investitori în acest moment în ţară? Din păcate, nu.
Frank Hajdinjak, director general, E.ON România
9% din producţia naţională de energie este procentul la care intenţionează să ajungă OMV Petrom în 2011 când va fi pornită centrala de cogenerare
