Evoluția pieței europene de gaze și energie electrică în 2024
În urma provocărilor întâmpinate în 2023, piețele de gaze și energie electrică din Europa au cunoscut o stabilizare semnificativă în al doilea trimestru al anului 2024.
În acest context, România a reușit să devină cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, devansând Olanda și Germania, și să contribuie semnificativ la stabilitatea energetică regională.
Evoluția pieței gazelor naturale
După invadarea Ucrainei, piețele de gaze din Europa au trecut prin perioade de volatilitate accentuată, însă în 2024 au arătat semne clare de adaptare și echilibru.
Importurile de gaze din UE au continuat să scadă, iar gradul de umplere a depozitelor a crescut semnificativ, ajungând la niveluri ce asigură o aprovizionare constantă în lunile următoare.
Prețurile de vânzare cu amănuntul la gaze au revenit la nivelurile din 2021, semnalând o stabilizare a pieței și o reducere a impactului crizei energetice asupra consumatorilor finali.
Conform datelor, consumul de gaze din UE a scăzut la 61 miliarde de metri cubi, reprezentând o diminuare de 6% comparativ cu anul precedent și de 45% față de primul trimestru din 2024.
Aceste scăderi se aliniază tendinței generale de eficientizare energetică și de reducere a dependenței de gazele importate.
Producția internă de gaze din UE s-a diminuat la rândul său, ajungând la 7,7 miliarde de metri cubi, cu 8% mai mică față de trimestrul precedent și cu 18% sub nivelul de anul trecut.
Creșterea semnificativă a României în producția de gaze
România a devenit cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, devansând pentru prima dată Olanda.
Această performanță este remarcabilă având în vedere că analiștii estimau o astfel de realizare abia după 2027, odată cu demararea exploatării zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră.
Această schimbare de clasament între România și Olanda subliniază capacitatea României de a-și crește producția în contextul unei piețe europene în schimbare, marcată de eforturi de a reduce dependența de importurile externe, în special cele rusești.
Importurile de gaze și diversificarea furnizorilor
Uniunea Europeană a importat în al doilea trimestru aproape 70 de miliarde de metri cubi de gaze, o valoare constantă față de trimestrul anterior, dar cu 9% mai mică față de aceeași perioadă a anului trecut.
Norvegia a continuat să fie principalul furnizor de gaze al UE, cu o cotă de 34%, urmată de Rusia (18%), Statele Unite (16%), Africa de Nord (15%), Qatar (4%) și Azerbaidjan (4%).
Gazul rusesc și-a menținut un procent de 18% din totalul importurilor, marcând o scădere cu 1 punct procentual față de trimestrul anterior și o scădere semnificativă de 70% comparativ cu 2021, înaintea crizei energetice.
Aceste evoluții reflectă o redirecționare strategică a importurilor europene către surse mai fiabile și mai diverse.
Evoluția prețurilor la gaze și energie electrică
Prețurile angro la gaze în Europa au fost în medie de 32 €/MWh în al doilea trimestru al anului 2024, o creștere de 16% față de trimestrul anterior, dar cu 9% mai mici față de anul trecut.
Prețurile de vânzare cu amănuntul la gaze au scăzut cu 4% trimestrial și cu 10% față de anul precedent, ajungând la o medie de 101 EUR/MWh în UE.
În luna mai s-a înregistrat cel mai mic preț din această perioadă, 100 EUR/MWh, un nivel minim ce nu a mai fost atins de la începutul crizei energetice din 2022.
În sectorul electricității, prețurile cu amănuntul pentru gospodării în capitalele UE au scăzut cu 8% față de anul precedent, atingând un nivel de 239 EUR/MWh.
Această scădere a fost posibilă datorită creșterii producției de energie din surse regenerabile și îmbunătățirii condițiilor de aprovizionare.
Creșterea producției din surse regenerabile
Producția de energie electrică din surse regenerabile a atins un record, asigurând 52% din mixul de energie electrică al UE în al doilea trimestru din 2024.
Sectorul regenerabilelor a beneficiat de o creștere semnificativă, cu energia solară și eoliană contribuind cu un plus de 18 TWh.
Producția eoliană onshore a crescut cu 6% (5 TWh), iar cea offshore a înregistrat un salt de 37% (4 TWh).
Energia solară a crescut cu 20% (14 TWh), iar energia hidroelectrică a înregistrat o creștere de 21% (18 TWh).
