România este în doliu! S-a stins un nume important al țării

doliu

SURSA FOTO: Dreamstime

Costin Georgescu, fostul director al SRI în perioada 1997-2000, a murit vineri, pe data de 23 iunie, la vârsta de 81 de ani. Acesta s-a stins din viață într-un spital din Elveția, starea lui de sănătate fiind deosebit de gravă.

Costin Georgescu s-a născut la Craiova în februarie 1942 și a fost membru PNL. În perioada octombrie 1996 – iunie 1997, a fost parlamentar, deputat. În cadrul PNL, a fost șef de departament, respectiv coordonator al departamentelor funcționale ale CDR (1993-1996). A fost ales în octombrie 1996 ca deputat de Alba pe listele Convenției Democrate Române. În calitate de deputat, a îndeplinit funcția de vicepreședinte al Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților. A demisionat din Parlamentul României la data de 2 iunie 1997, fiind înlocuit de Dan Coriolan Simedru.

Costin Georgescu a fost director al SRI

În perioada 1997-2000, Costin Georgescu a fost director al Serviciului Român de Informații (SRI). A fost numit în funcție prin Hotărârea Parlamentului României adoptată în ședința comună a celor două camere. Acesta s-a opus vehement Legii Ticu, fiind împotriva deconspirării ofițerilor SRI care fuseseră implicați anterior în activități pentru Securitate.

S-a retras din funcția de șef al SRI în decembrie 2000, după ce CDR a pierdut alegerile. În perioada ianuarie 2001 – august 2004, a fost ambasador al României în Cipru.

Costin Georgescu a absolvit Institutul de Construcții din București, respectiv Facultatea de Construcții Hidrotehnice. Era căsătorit și avea două fete.

A primit Ordinul Național „Steaua României” în anul 2000

Costin Georgescu a fost unul dintre cei mai apreciați analiști de politică externă. În anul 2000, acesta a primit Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Ofițer pentru merite deosebite în apărarea intereselor fundamentale ale statului român.

„Rușii conduc oricum operațiuni de spionaj în țări NATO și UE, dar nu numai, iar acum, în contextul războiului din Ucraina, aceste misiuni au fost intensificate. Vor să știe tot, de la ce resurse minerale avem și până la chestiuni aparent banale, cum ar fi starea drumurilor sau a căilor ferate din România. Adună informații, evaluează situația și, practic, se pregătesc pentru orice. Există informații că FSB (serviciul secret al Federației Ruse, succesor al KGB-ului – n.red.) și GRU (agenția de informații militare externe a statului major al Forțelor Armate ale Federației Ruse – n.red.) lucrează din plin la astfel de misiuni. Partea bună este că serviciile românești de informații își fac treaba cum trebuie, iar procurorii se mișcă destul de rapid”, a spus acesta anul trecut.