‘Consumul ridicat de antibiotice a transformat România într-una din ţările europene cu cele mai mari rate de rezistenţă a bacteriilor la tratament. Rezistenţa la antibiotice a fost catalogată în cadrul unei reuniuni a ONU ca fiind ‘cel mai mare şi urgent factor de risc global care necesită atenţie internaţională şi naţională’. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a desemnat perioada 13 – 19 noiembrie 2017 Săptămâna mondială de conştientizare a rezistenţei la antibiotice. (…) Românii consumă extrem de multe antibiotice care favorizează şi agravează apariţia bacteriilor rezistente la tratament. Consumul excesiv de antibiotice duce la creşterea numărului bacteriilor rezistente la tratament. România este statul din UE cu cel mai mare procent de folosire a antibioticelor fără prescripţie medicală’, relevă un comunicat de presă al ORS transmis vineri.

Potrivit sursei citate, adeseori pacienţii sau familiile lor exercită presiuni asupra farmacistului sau medicului pentru eliberarea unui antibiotic chiar şi când folosirea acestuia nu este justificată medical.

Conform specialiştilor, relevă comunicatul, antibioticele nu scad febra şi nu au efect în cazul răcelilor şi infecţiilor respiratorii.

‘Factorul comercial prezent în distribuirea de antibiotice către populaţie contribuie şi el la creşterea nejustificată a consumului de antibiotice, prin metode de promovare chestionabile. Reglementările legale în această privinţă sunt vagi şi rar aplicate. La rândul lor, medicii şi farmaciştii prescriu uneori inutil antibiotice în contextul unei medicine defensive la baza căreia stă nu binele pacientului, ci evitarea cu orice preţ a unei situaţii culpabile pentru cadrul medical. La aceasta contribuie şi informarea insuficientă pe acest subiect chiar în rândul personalului medical’, se susţine în comunicat.

Potrivit ORS, înalţi oficiali europeni, precum directorul Centrului European pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, dr. Marc Sprenger, au atras atenţia din 2014 că România se află ‘în zona roşie’ şi că soluţiile depind în mare măsură de ‘voinţa politică’. AGERPRES