Fondurile europene destinate României pentru plăţi directe în perioada 2020-2027 vor înregistra o creştere cu 15% faţă de actualul exerciţiu financiar, în timp ce pentru zona de investiţii va fi o scădere de aproximativ 16%, a declarat, marţi, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu.

”Cele 20,5 miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene destinate României s-ar împărţi conform celor doi piloni, pe plăţi directe, Pilon I, acolo unde se găsesc aceste subvenţii şi Pilonul II, investiţii, în care discutăm de tot ceea ce înseamnă dezvoltarea fermelor, dezvoltare rurală şi acea componentă pentru care CE punctează foarte mult ca şi abordare, componenta de mediu, căreia trebuie să-i acordăm 30% din întreaga anvelopă financiară de pe Pilonul II. În cifre efective, 13,3 miliarde de euro se duc pe Pilonul I şi reprezintă o creştere de 15% raportat la exerciţiul financiar 2014 -2020, iar pe Pilonul II observăm o scădere de la 8,13 miliarde de euro cât este componenta UE, la 6,75 miliarde de euro, ceea ce arată o scădere de aproximativ 16%”, a spus Chesnoiu, la o conferinţă pe teme agricole.

El a precizat că încă de la aderarea României în UE s-a prevăzut o schemă de contribuţie la dezvoltare de 85% din întregul buget alocat din fondurile UE şi de 15% de la bugetul naţional, însă în viitoarea programare rata de cofinanţare a statului membru va creşte la 30%.

”Astfel, celor 8,13 miliarde de euro din programarea 2014-2020 li s-au adăugat 1,4 miliarde de euro contribuţia României, înglobând un buget total de 9,5 miliarde de euro. Ce este foarte important şi trebuie să avem în vedere este că în exerciţiul financiar viitor politica la nivel european vine cu o schimbare majoră, cel puţin pe zona de investiţii, pilonul II din PAC. Rata de cofinanţare a statului membru va fi de 30%, ceea va dubla efortul statal al României, ducând contribuţia la aproximativ 2,5 miliarde de euro în cei şase ani”, a precizat şeful AFIR.

Acesta a subliniat că europarlamentarii români din toate ramurile politice luptă în comisiile de specialitate ca bugetul alocat României să nu scadă în domeniul agriculturii, chiar dacă el a crescut la fondurile de coeziune, în condiţiile în care CE a prezentat iniţial un buget în scădere datorat ieşirii Marii Britanii din UE în domeniul agriculturii, de la 408 miliarde de euro, la 365 de miliarde de euro, respectiv o scădere de 28%.