România este noua forță a Europei! Banca Mondială a făcut studiul!
Conform raportului „Offshore Wind Roadmap for Romania”, în Marea Neagră vor fi dezvoltate proiecte de până la 19 miliarde de euro până în 2035, generând 7 GW de capacitate nouă pentru sistemul energetic național și generând până la 77.000 de locuri de muncă.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat publicarea raportului Băncii Mondiale referitor la potențialul energiei eoliene offshore din Marea Neagră pentru România, un demers ce a durat doi ani și a fost finanțat integral din fonduri nerambursabile oferite de Comisia Europeană (DG Reform).
România, prima țară din bazinul Mării Negre cu un cadru legal atractiv pentru investitori
Conform ministrului, experți de renume internațional au analizat pentru prima dată zona economică exclusivă românească din Marea Neagră, iar concluziile sugerează un potențial total de 76 GW, dintre care 22 GW pe platformă fixă și 54 GW plutitoare, cu o viteză a vântului estimată între 7,5 și 8 m/s. Burduja a menționat că este posibil să se dezvolte proiecte între 3 GW și 7 GW până în 2035.
El a adăugat că energia eoliană offshore este ecologică, competitivă din punct de vedere al costurilor și are un impact pozitiv semnificativ asupra economiei locale. De asemenea, a afirmat că anul următor, cu ajutorul continuu al Băncii Mondiale, Comisiei Europene și Departamentului de Stat al SUA, se va finaliza un studiu referitor la cele mai potrivite amplasamente pentru viitoarele centrale eoliene.
Ministrul a subliniat că România a reușit să adopte anul acesta o lege dedicată energiei eoliene offshore, devenind astfel prima țară din bazinul Mării Negre cu un cadru legal atractiv pentru investitori. El a afirmat că România este cu câțiva pași înaintea altor țări din regiune și este crucial să mențină acest avans.
Burduja a concluzionat că, dacă țara continuă să fie lider, România are potențialul de a deveni un hub energetic pentru întreaga regiune și de a-și asuma un rol de lider în asigurarea securității și independenței energetice.
Raportul prezintă două scenarii
Scenariul cu creștere redusă:
– Acesta preconizează instalarea a 150 de turbine prin 5 proiecte până în 2035, cu o investiție de 9 miliarde de euro și o capacitate instalată de 3 GW, care ar acoperi 16% din necesarul energetic al țării. În ceea ce privește lanțul de aprovizionare și impactul economic, România ar avea un conținut local de 28% și s-ar estima crearea a aproximativ 21.000 de locuri de muncă.
Scenariul cu creștere intensivă:
– Acesta vizează instalarea a 360 de turbine prin 7 proiecte până în 2035, cu o valoare estimată a investiției de 19 miliarde de euro și o capacitate instalată de 7 GW, care ar asigura 37% din necesarul energetic al țării. În ceea ce privește lanțul de aprovizionare și impactul economic, România ar avea un conținut local de 38% și s-ar estima crearea a aproximativ 77.000 de locuri de muncă.
