In ultimii 12 ani, Romania a atras investitii straine in valoare de aproape 8,6 miliarde de dolari. Suma este incomparabil mai mica fata de tarile din regiune. De exemplu, Polonia a atras investitii de 38 de miliarde de dolari, Republica Ceha – 26 miliarde dolari, iar Rusia – 9,7 miliarde dolari. In primele sase luni ale anului trecut, volumul investitiilor s-a cifrat la 700 milioane de dolari, ceea ce inseamna ca valoarea intregului an se va situa in jurul mediei inregistrate in ultimii trei ani: un miliard de dolari. De remarcat ca topul celor mai mari investitii, dupa tarile de origine este practic neschimbat din 1997: Olanda, Germania, Statele Unite, Franta, Austria si Italia.
Directionarea investitiilor straine directe s-a facut spre tarile care se aflau in cea mai buna pozitie pentru aderarea la Uniunea Europeana. Volumul investitiilor straine a crescut puternic dupa anuntarea, in 1994, a deciziei de extindere a UE, prin includerea tarilor din Europa Centrala si de Est. Beneficiarii principali ai acestei decizii au fost Republica Ceha, Ungaria si Polonia. In plus, in 1997, UE a nominalizat cinci state care au devenit si mai atractive pentru investitorii straini. Romania si Bulgaria, care vor incepe procedurile de integrare de abia in 2007, au avut parte de o diminuare a fluxurilor de capital. si admiterea in structurile NATO, a avut loc de abia la sfarsitul anului, Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia avand un avans substantial si in acest domeniu. Cele patru tari au atras doua treimi din totalul investitiilor efectuate in ultimii 12 ani in statele est-europene. Romania si Bulgaria nu au reusit sa detina impreuna decat 10% din aceste fluxuri de capital.
In 12 ani peste 50% din totalul investitiilor efectuate in economie au avut loc ca urmare a procesului de privatizare. In Romania, investitiile care vizau infiintarea de noi societati comerciale de la zero, asa numitele green-field, sunt extrem de reduse si grupate mai mult in domeniul comertului. La noi o crestere a fluxurilor de investitii straine va avea loc o data cu privatizarea principalilor furnizori de utilitati si a societatilor nationale, foste regii. In domeniul industrial, societatile ramase in portofoliul APAPS nu mai starnesc interesul marilor investitori. Investitiile straine directe la nivel mondial au crescut din anul 1990, atingand in 2000 valoarea de 1.271 miliarde de dolari. tarile dezvoltate si-au luat partea leului, 80% din totalul fluxurilor de capital fiind directionate spre acestea. 19% din investitiile mondiale au fost efectuate in tarile in curs de dezvoltare, si numai 0,02% au fost destinate tarilor din Europa Centrala si de Est, cifrandu-se in anul 2000 la 25,4 miliarde de dolari. Insa tocmai economiile in curs de dezvoltare au cea mai mare nevoie de investitii straine. Daca in mod normal, investitiile straine intr-o tara dezvoltata reprezinta de la 4 la 17% din produsul intern brut, in tarile cu economii in tranzitie aceste investitii reprezinta pana la 44%, ca in cazul Cehiei.
Un studiu realizat in anul 2000 demonstreaza ca strategia de investitii in statele foste comuniste are la baza patru elemente esentiale:
– costul fortei de munca
– marimea pietei interne si capacitatea de absorbtie a acesteia
– ratingurile acordate de institutiile internationale fiecarei tari in parte
– distanta fata de frontiera Uniunii Europene.
Din UE, Germania este principala tara exportatoare de capital. Investitiile germane au tinut cont tocmai de aceste conditii, tarile vecine fiind principalele beneficiare. Ratingul de tara este, la randul lui, dependent de nivelul investitiilor straine. Mai puternic decat acest factor s-a dovedit a fi anuntul, in 1997, de incepere a negocierilor de integrare in UE in cinci state aflate in tranzitie. Aceste state au cunoscut o crestere imediata a nivelului investitiilor straine directe, fenomen care a determinat si imbunatatirea ratingului pentru fiecare dintre acestea. Romania si Bulgaria, neluate in calculul extinderii UE, n-au intrat in vizorul marilor companii. Conform datelor statistice, de abia o data cu anuntarea anului 2007 ca data pentru aderare este posibil un aflux sporit de investitori si spre Romania.
In absenta interesului pentru tarile lasate in ultimul val de integrare in UE, se remarca cresterea decalajului care ne desparte de restul tarilor din plutonul fruntas. Explicatia interesului si mai scazut pentru cele doua state, care inca isi mai fac temele pentru o ipotetica aderare in 2007, este simpla. De anul viitor, cele zece state admise vor primi fonduri substantiale din bugetul UE. Aceasta se va traduce si prin diminuarea investitiilor pentru statele codase. Cresterea investitiilor straine in economia romaneasca nu a adus si o crestere a nivelului de trai, cel putin intr-o prima etapa. Una dintre conditiile avute in vedere cand companiile s-au orientat spre Romania a fost mana de lucru ieftina. De aceea, majoritatea exporturilor constau in produse cu valoare adaugata mica. Chiar si categoria de exporturi din alte ramuri industriale, in afara de industria usoara, este formata din echipamente si utilaje care necesita o manopera foarte mare, sau sunt energofage. Majoritatea investitiilor efectuate in tara au vizat exportul, si doar o mica parte piata interna. In mare parte, acestea au vizat transferul operatiunilor care ridicau pretul de cost in tara de origine spre regiuni unde forta de munca este mai ieftina. Acest lucru este usor de remarcat in salariile mici pe care le primesc angajatii din ramurile industriale care asigura cel mai mare volum al exporturilor. In aceasta etapa de dezvoltare, unele studii indica faptul ca firmele straine care au activitate de export inregistreaza pierderi in Romania, ceea ce nu poate fi real. Metoda de reducere a profiturilor pentru a reduce nivelul impozitelor scade perioada de amortizare a investitiei, dar are un impact minor asupra economiei in ansamblu.