România se confruntă cu una dintre cele mai scăzute rate ale populației active din Uniunea Europeană, situându-se sub media UE27. Deși în ultimii ani s-au înregistrat îmbunătățiri, țara rămâne în urma altor state europene în ceea ce privește ocuparea forței de muncă.
Factorii care contribuie la această situație includ migrația masivă, îmbătrânirea populației și numărul mare de persoane inactive din motive medicale sau sociale. În același timp, datele recente arată o creștere a numărului de angajați oficial, ceea ce indică un posibil progres al pieței muncii din România.
România are cele mai scăzute rate ale populației active, sub media UE
România se situează printre țările cu cele mai scăzute rate de populație activă în muncă din Uniunea Europeană, cu 66% din populația de 15-64 de ani activă în comparație cu media EU27 de 74%, în anul 2023, scrie Daniel Sandu, de la FES România.
Mai mult, în cadrul acestei rate deja reduse de populație activă, țara noastră înregistrează o proporție mai mare de persoane neangajate comparativ cu majoritatea statelor membre, conform Monitorului Social, un proiect al Fundației Friedrich Ebert România.
Principalele cauze ale fenomenului
Această situație are la bază mai mulți factori, printre care se numără rata ridicată a emigrației în rândul populației apte de muncă în special după intrarea României în UE, populație inactivă din motive medicale, invaliditate sau dizabilitate, scăderea natalității în deceniile de după 1989 și fenomenul de îmbătrânire a populației.
Conform Eurostat, populația activă include toate persoanele din categoria de vârstă ce asigură forță de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri și servicii în țară, indiferent dacă această muncă este remunerată sau nu.
Populația inactivă include, în general, persoane aflate în sistemul de educație sau formare profesională neremunerată, pensionari anticipați, indivizi cu boli sau dizabilități și persoane care îngrijesc neplătit rude sau persoane cu nevoi speciale.
O populație activă scăzută înseamnă că mai puțini oameni în vârstă de muncă sunt angajați în activități economice oficiale, ceea ce reduce potențialul economic al societății în general.
Diferențele dintre România și alte state europene
În România, dintr-un total de 12,2 milioane de persoane cu vârste între 15 și 64 de ani, aproximativ 8,06 milioane sunt considerate active. Acest procent de 66% este mai mic decât cel din alte state europene.
Spre exemplu, în Suedia, populația activă ajunge la 84%, iar în Polonia și Bulgaria, depășește 70%.
Populația activă este formată din persoane angajate și din cele aflate în căutarea unui loc de muncă. În 2023, doar 6,5 milioane dintre cei considerați activi erau angajați oficial, ceea ce înseamnă o rată de ocupare de 54%.
Media europeană este de 60%, iar țări precum Suedia și Germania depășesc 70%.
Situația lucrătorilor neremunerați și pe cont propriu
Diferența dintre populația activă și cea ocupată este formată din persoane care desfășoară activități neremunerate. În România, peste 200.000 de persoane sunt lucrători casnici neremunerați, reprezentând aproape 20% din totalul acestor muncitori la nivel european.
O altă categorie semnificativă este cea a lucrătorilor pe cont propriu, care numără aproximativ 840.000 de persoane.
Majoritatea acestor muncitori activează în agricultura de subzistență, iar datele arată că, în 2021, 70% dintre aceștia erau expuși riscului de sărăcie.
Evoluția pozitivă a pieței muncii
Deși România se află încă sub media europeană, datele Eurostat arată o îmbunătățire a situației în ultimii ani. În 2014, numărul lucrătorilor casnici neremunerați era de 891.000, iar în 2023 a scăzut la 209.000.
Totodată, numărul persoanelor angajate oficial a crescut de la 5,8 milioane în 2014 la 6,5 milioane în 2023.
Această evoluție indică o direcție pozitivă pentru piața muncii din România. Cu toate acestea, problemele structurale persistă, iar decalajele față de alte state europene rămân semnificative.
