Director World Vision România, Mihaela Loredana Nabăr, spune că datorită tinerilor NEETs: „România este țara analfabetismului funcțional”
Mihaela Loredana Nabăr, directorul World Vision România, a acordat un interviu în cadrul emisiunii „Viitor pentru România” de la Prima News, în care a discutat despre fenomenul tinerilor NEETs (tineri cu vârste de peste 16 ani care nu sunt angajați, nu urmează niciun program de învățământ și nu au nicio formă de ocupare).
Ea a subliniat că acest fenomen este profund legat de analfabetismul funcțional, un fenomen endemic în România, care afectează grav integrarea acestor tineri pe piața muncii și în societate. Conform acesteia, tinerii NEETs sunt adesea într-o situație de izolare și nu beneficiază de sprijinul necesar pentru a face față provocărilor cu care se confruntă.
„Tinerii NEETs sunt acei tineri care apar în rapoartele de ţară ale României şi unde suntem destul de în frunte în ceea ce priveşte numărul acestor tineri, spre exemplu, din perspectiva incapacităţii noastre, ca ţară, de a-i integra pe aceşti tineri pe piaţa muncii.
Este foarte greu să o faci, dacă te rezumi la activităţi de comunicare sau la comunicare de presă”, a declarat vineri Mihaela Loredana Nabăr, la Prima News, în cadrul emisiunii „Viitor pentru România”.
NEETs nu sunt doar lipsiți de un loc de muncă sau de educație, ci sunt adesea afectați de analfabetismul funcțional
Mihaela Nabăr a explicat că tinerii NEETs nu sunt doar lipsiți de un loc de muncă sau de educație, ci sunt adesea afectați de analfabetismul funcțional, ceea ce le limitează capacitatea de a înțelege informațiile vitale pentru dezvoltarea lor personală și profesională.
Tinerii NEETs nu reușesc să înțeleagă mesajele autorităților sau ale organizațiilor, subliniind că aceasta nu este doar o problemă educațională, ci și una socială. Ea a remarcat că acești tineri trăiesc într-un mediu care nu le furnizează modele sau sprijin pentru a face față provocărilor zilnice.
Reprezentanta World Vision a subliniat că mulți dintre acești tineri trăiesc în medii sărace și nu au acces la resurse sau informații care să le permită să își construiască un viitor mai bun. De asemenea, Nabăr a menționat că acești tineri au o stimă de sine scăzută și sunt de multe ori convinși că nu au nicio șansă de a-și construi o carieră sau de a schimba direcția în care se află.
De asemenea, mulți dintre ei lucrează în gospodării sau în alte forme de muncă informală, preferând să câștige bani imediat, decât să urmeze o formă de educație sau să participe la programe de integrare profesională, care necesită un angajament pe termen mai lung.
Autoritățile și organizațiile nonguvernamentale trebuie să se îndrepte spre acești tineri
Tinerii NEETs nu vin să solicite ajutor, iar organizațiile trebuie să meargă direct în comunitățile lor pentru a le înțelege problemele. Acești tineri, cu stimă de sine scăzută și analfabetism funcțional ridicat, lucrează frecvent în gospodării și doresc independență financiară.
Din acest motiv, preferă să muncească în alte forme de muncă, mai rapide, decât să participe la programe educaționale sau de integrare, care le cer un angajament pe termen lung și nu au sprijinul necesar pentru a le arăta că există și alte opțiuni.
„Ceea ce vedem de fiecare dată este că nu vin ei la noi şi ca organizaţie care are activităţi în toată ţara ceea ce vedem este că trebuie să mergem noi la ei, în comunităţile în care ei sunt, să îi cunoaştem, să vedem care sunt principalele lor probleme pentru că ştim foarte clar că sunt acei tineri care au stimă de sine scăzută, la care analfabetismul funcţional este extrem de ridicat.
Sunt tineri care în proporţie de peste 37% lucrează în gospodărie şi vor să-şi aibă banii proprii, motiv pentru care preferă să lucreze într-o altă formă, nu neapărat să se înroleze într-o formă de educare şi integrare are poate să dureze mai mult, pentru că ei au nevoie acum şi nici nu este nimeni lângă ei, care să îi înveţe că există şi o altă posibilitate”, a explicat Nabăr.
Proiectele de integrare pe piața muncii și rata de succes întâmpină situații complicate
În ceea ce privește integrarea tinerilor NEETs pe piața muncii, Mihaela Nabăr a declarat că proiectele care vizează acest grup sunt „extrem de complicate”, dar nu imposibile. Rata de succes depinde în mare măsură de resursele și de modul în care sunt implementate aceste proiecte.
„Ceea ce pot spune, din perspectiva ratei de succes a unor astfel de proiecte, este că funcţionează şi funcţionează foarte bine atunci când ai echipe în teren, în comunităţile de unde vin aceşti tineri. Este nevoie să avem activităţi de monitorizare a lor şi servicii de acompaniere, până îi aducem spre angajare, formare, angajare şi menţinere pe piaţa muncii, deci este un proces destul de complicat.
Nu o să vină ei la noi şi apoi o să se ducă singuri, asta este foarte clar. Sunt şi astfel de situaţii, dar sunt puţine. Ceea ce pot spune este că dacă trecem cu bine de procesul acesta de a-i identifica, a sta lângă ei, a le oferi, de a intermedia şi facilita relaţia cu angajatorul (…) rata de succes poate să fie de peste 25%”, a subliniat reprezentanta World Vision România”, a concluzionat Mihaela Nabăr.
Reprezentanta World Vision România a subliniat că procesul de integrare este unul complex, care necesită mult mai mult decât simple activități de recrutare. Este nevoie de o apropiere reală de acești tineri, de construirea unei relații de încredere și de sprijin continuu.
