După cutremurul bizar de duminică, din județul Ialomița, care i-a surprins pe cercetători, miercuri s-a produs în România un nou seism, și de această dată în afara zonei Vrancea, renumită ca fiind cea mai activă din țara noastră.
Un seism cu magnitudinea de 3,1 pe scara Richter s-a produs miercuri dimineaţa, la ora locală 8:55, în judeţul Vaslui, arată datele publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Cutremurul a avut loc la o adâncime de 7 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 43 km sud de Iaşi, 47 km nord-est de Bacău, 110 km vest de Chişinău şi 156 km nord de Galaţi.
România, ţară cu potenţial seismic ridicat
De la începutul lunii octombrie, în România au avut loc 19 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4 pe Richter.
Cel mai semnificativ seism din acest an s-a produs în data de 31 ianuarie, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 121 de kilometri, şi a avut o magnitudine de 5,2 pe scara Richter. Cutremurul a fost resimţit şi la Bucureşti.
În context, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) apreciază că România este o ţară cu potenţial seismic ridicat, aspect evidenţiat de studiile de hazard seismic şi de prevederile codului de proiectare seismică P100.
Practic, în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în Zona Seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km. Şi această zonă nu este singura în care pot avea loc cutremure cu potenţial distructiv, susține INFP.
INFP: ”Un cutremur major va mai avea loc și în viitorul apropiat”
Cea mai veche referință a unui cutremur ce a avut loc pe teritoriul actual al României este pentru un cutremur din anul 455. Cel mai vechi dintre cutremurele cu dată certă este cel din 29 august 1471. Există și referințe cu privire la tsunamiuri provocate de cutremure în Marea Neagră.
Pe baza istoriei cutremurelor realizată de Institut, o concluzie clară este că un cutremur major va mai avea loc și în viitorul apropiat.
Nimeni nu poate ști însă când – toate încercările de predicție de până acum (bazate pe analiza precursorilor – radon, semnale electrice, a comportamentului animalelor, considerentele statistice, influența corpurilor cerești etc.) s-au dovedit a fi în marea lor majoritate eronate sau în cel mai bun caz (putând fi vorba și de coincidențe) foarte inconstante.