România, exportator de medicamente
Totalul exporturilor de medicamente din România a fost undeva în jurul a 1,25 de miliarde de euro la nivelul anului trecut, în condiţiile în care producţia internă se ridică la aproape 800 de milioane de euro, a declarat, sâmbătă, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu.
El a precizat că preţul mic al medicamentelor existent în România face ca angrosiştii de medicamente să le cumpere de pe piaţa internă şi să le revândă în ţări unde preţurile sunt mai mari, obţinând, astfel, profit.
„Noi avem o piaţă liberă în Uniunea Europeană pentru medicamente, ori această situaţie generează nişte particularităţi pentru piaţa farmaceutică din România, care sunt importante şi sunt una din sursele care generează dispariţia medicamentelor din România. Preţul mic în România, aşa cum spuneam, stabilit la nivel minim european, devine tentant pentru angrosiştii de medicamente care sunt tentaţi să cumpere din România şi să revândă aceste medicamente pe pieţe unde preţurile sunt mult mai mari. Un asemenea fenomen poartă denumirea oficială de comerţ intra-comunitar. El, practic, distorsionează piaţa farmaceutică din România, fiindcă sunt cantităţi importante de medicamente care părăsesc România şi sunt comercializate pe aceste pieţe, în detrimentul pacienţilor români. La nivelul anului trecut, totalul exporturilor de medicamente, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, a fost undeva în jurul a 1,25 miliarde de euro şi, dacă adunăm toate datele referitoare la producţia internă de medicamente, ajungem undeva spre 800 de milioane de euro. Deci, dacă toată producţia de medicamente din România ar fi exportată, tot n-am ajunge la cifra de 1,25 de miliarde, care reprezintă nivelul exporturilor din România”, a afirmat reprezentantul ARPIM.
Estimările arată că aproximativ jumătate din producţia internă rămâne în România şi cealaltă jumătate este exportată.
Care sunt problemele cu care ne confruntăm
El a subliniat că această situație pune producătorii de medicamente într-o poziție dificilă, deoarece aceștia pierd de două ori. Pe de o parte, sunt obligați să aducă medicamente în România pentru pacienții români, dar, din cauza reexportării medicamentelor de către traderi, pierd deoarece produsele sunt vândute pe piețe cu prețuri mai mari, iar veniturile ajung la acești angrosiști. Pe de altă parte, producătorii de medicamente trebuie să acopere golul creat în România cu cantități suplimentare.
„În primul rând, medicamentul este reglementat de Legea 95, celebra Lege a sănătăţii, titlul 17, şi împarte medicamentele în două categorii şi foarte de curând va intra şi a 3-a categorie. Vorbim de aşa-numitele medicamente care se eliberează pe prescripţie medicală sau fără prescripţie medicală. RX-urile sunt cele care se eliberează cu prescripţie medicală. OTC-urile (Over The Counter) sunt medicamentele fără prescripţie medicală şi, bineînţeles, vaccinurile care sunt produse pentru prevenirea polilor, nu pentru tratarea pacienţilor. Apoi, avem medicamente inovative, biologice, deci cele care sunt din categoria medicamentelor protejate prin prevederi. Urmare a cercetărilor realizate de companiile farmaceutice, când expiră un brevet, medicamentul devine generic. Şi, aici, în curând, va intra şi o a 3-a categorie de medicamente, aşa-numitele medicamente hibride, care sunt nişte medicamente generice, dar care au nişte particularităţi din punct de vedere al protecţiei din, repet, este un paradox, fiindcă genericul este un medicament căruia i-a expirat brevetul, dar sunt nişte elemente care sunt adăugate şi de aceea este denumit medicament hibrid”, a susţinut el.
Cum se stabilesc prețurile medicamentelor
În ceea ce privește politica de prețuri, reprezentantul producătorilor a explicat că prețul medicamentelor eliberate pe bază de prescripție medicală în România este reglementat de stat, fiind stabilit la cel mai mic nivel dintr-un grup de 12 țări din Uniunea Europeană, recunoscute pentru cele mai scăzute prețuri.
„Deci, avem un minim al minimelor din Europa în România şi peste acest preţ vine şi o taxă de 25%, taxa claw back, pe care o plătesc producătorii de medicamente pe valoarea decontată de Casa de Asigurări de Sănătate a Medicamentelor lor. Deci, practic, preţul net pentru producătorul de medicamente inovatoare este cel mai mic din Uniunea Europeană: -25%, iar pentru medicamentele generice este cel mai mic preţ, tot aşa, -15%, care este valoarea taxei claw back pentru medicamentele generice. Politica de rambursare este reglementată după o legislaţie adoptată în 2014 în acest moment. Este o Hotărâre de Guvern peste care se adaugă o serie întreagă de prevederi din Legea 95 şi ordine comune ale ministrului Sănătăţii şi ale preşedintelui Casei de Asigurări de Sănătate, care reglementează diverse aspecte legate de politica de rambursare, iar politica de achiziţii a medicamentelor este reglementată de Legea 98 din 2016 şi din ordonanţa de urgenţă 77, cea cu claw back-ul şi cea care introduce acordurile pentru accesul pacienţilor la medicamente. Acesta este cadrul de reglementare, cum spuneam, extrem de riguros. El este parte din legislaţia europeană şi, pornind de la cadrul de constituire a Uniunii Europene, care introduce conceptul de piaţă liberă, dar aici avem de-a face cu un paradox, pentru că acest concept de piaţă liberă şi medicamentele fac parte din acest concept, ele circulă liber în spaţiul european, ca orice marfă, dar se eliberează către pacienţi după o legislaţie care este specifică fiecărui stat din UE”, a concluzionat Dan Zaharescu.
