România are șapte județe unde pentru fiecare șomer înregistrat există mai puțin de 5 contracte de muncă și ocupă un loc codaș în Europa la acoperirea populației active cu aceste forme legale de lucru.
România avea înregistrate în 2015 circa 4,9 milioane de contracte de muncă, raportate la o populație ocupată civilă de 8.431.700 persoane. Aceste cifre vin să confirme raportul Eurostat, conform căruia România se află printre țările europene cu cea mai mică acoperire a populației active cu contracte de muncă.
"România se află, alături de Grecia și Turcia, între țările în care ponderea angajaților în total populație activă este de sub 75%, ca urmare a numărului mare de persoane active înregistrate sub formă de persoane fizice autorizate sau profesii liberale, în condițiile în care media europeană a indicatorului este de 84,6%, iar la nivelul unui grup de 5 țări (Danemarca, Estonia, Luxemburg, Suedia și Norvegia), ponderea angajaților în total populație activă depășește 90%", se arată într-un studiu privind analiza forței de muncă la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, aferent anului 2015, realizat de Patronatul Investitorilor Autohtoni PIAROM.
"Această corelație explică inclusiv anumite dezechilibre prezentate în prezentul studiu, cum ar fi spre exemplu faptul că în România există 7 județe (Teleorman, Mehedinți, Vaslui, Buzău, Olt, Dâmbovița și Ialomița) în care pentru fiecare șomer înregistrat există mai puțin de 5 contracte de muncă", menționează studiul citat.
Dincolo de densitatea relativ ridicată de liber-profesioniști, gradul redus de acoperire a populației active cu contracte de muncă se datorează și unei diversități crescute în ceea ce privește alternativele legale de remunerare a populației active, respectiv contracte de administrare, contracte de mandat, contracte de drepturi de autor, contracte de comision, etc.
Totodată, practicarea agriculturii de subzistență, sau lucrul cu ziua, în special în comunitățile rurale, afectează semnificativ ponderea angajaților în totalul populației active.
"Analizând județele cu cea mai redusă rată de acoperire prin contracte de muncă la nivel național, se poate stabili o relație de cauzalitate empirică invers proporțională între potențialul agricol al acestor județe și numărul de persoane active încadrate într-o formă de muncă salarizată", informează raportul PIAROM.
Populația activă se află sub influența fenomenului migrației care, potrivit unui raport recent al Organizației Națiunilor Unite, a crescut în România cu 7% în ultimii 15 ani, până la nivelul de 3,4 milioane de cetățeni români care locuiesc în afara țării.
Acoperirea redusă a populației active cu contracte de muncă, corelată cu nivelurile salariale scăzute, dar și cu specializarea unor regiuni de dezvoltare (cu precădere regiunile Nord-Est, Nord-Vest și Centru) pe sectoare industriale cu productivitate și niveluri salariale scăzute, a creat circumstanțele unei presiuni fiscale ridicate, în contextul în care România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea veniturilor bugetare obținute din taxe și contribuții sociale obligatorii.
Astfel, potrivit cifrelor Eurostat, România se număra în anul 2013 printre țările cu cele mai ridicate sarcini fiscale aplicate lucrătorilor cu venituri mici, alături de Belgia, Ungaria, Franța, Italia, Austria, Letonia și Suedia (pentru toate aceste țări nivelul sarcinilor fiscale depășește 40% din totalul costurilor salariale), la polul opus aflându-se țări (Malta, Irlanda și Regatul Unit al Marii Britanii) unde presiunea fiscală era de sub 30%.
Regiunea București-Ilfov înregistrează cel mai ridicat nivel de dezvoltare a pieței forței de muncă cu peste 1,3 milioane de contracte de muncă, reprezentând 26,36% din totalul contractelor de muncă încheiate la nivel național. Poziția următoare este ocupată de regiunea Nord-Vest cu aproximativ jumătate din numărul de contracte deținut de RBI, diferența dintre RBI și celelalte regiuni de dezvoltare fiind semnificativă, dacă luăm în considerare faptul că înregistrează un număr dubla de contracte de muncă față de regiunea clasată pe locul 2.
Cu o valoare foarte apropiată, regiunea Centru urmează RNV cu cca. 619.000 de contracte de muncă. Cea mai redusă valoare este înregistrată la nivelul regiunii Sud-Vest, respectiv 349.961 contracte, cu o pondere de 7,08% în totalul contractelor de muncă. O poziție similară este deținută de regiunea de dezvoltare Vest, cu un număr de 483.502 de contracte și o pondere de 9,79% în totalul angajaților la nivel național. Foarte apropiată de această valoare, regiunea Sud-Est înregistrează 491.353 de contracte, respectiv o pondere de 9,94% la nivel național.
"Prin urmare, dacă regiunea București-Ilfov se distinge prin valori ridicate ale ponderii deținute la nivel național, regiunea Sud-Vest necesită investiții considerabile în direcția calificării forței de muncă și a creării de noi locuri de muncă", conchide analiza organizației patronale.