Ambasadorul României la Stockholm răspunde astfel unui articol publicat în aceleaşi pagini de opinie, semnat de politiciana Lotta Edholm în 30 noiembrie şi în care aceasta din urmă arăta că, în opinia sa, România nu-şi asumă responsabilitatea pentru romi. Nevoia îi aduce pe romi în situaţia de a cerşi pe străzile din statele Uniunii Europene, iar modul în care ţara se ocupă de minoritatea romă încalcă valorile fundamentale ale UE, acuza politiciana suedeză.
În România, minoritatea romă numără peste 500.000 de persoane, într-o ţară cu o populaţie de aproximativ 20 de milioane de locuitori. Majoritatea romilor sunt integraţi şi participă la viaţa economică, politică şi socială. Sunt un colectiv divers. În România se pot găsi foarte uşor romi bogaţi şi săraci deopotrivă, pregătiţi sau nu, precum şi o societate civilă romă dinamică. Există provocări, dar şi şanse pentru romi, pe măsură ce economia se dezvoltă (România a cunoscut unele dintre cele mai ridicate niveluri ale creşterii economice, dintre statele UE), precum şi pentru toţi românii. Însă este nevoie de timp. România nu este o ţară bogată ca Suedia şi nici nu a avut privilegiul păcii vreme de 200 de ani, semnalează diplomatul român.
În plus, Răduţa Matache mai arată că unele dintre măsurile luate în România pentru integrarea romilor sunt unice în Europa şi chiar sunt luate în considerare şi de alte guverne: romii sunt reprezentaţi în parlament, sunt sprijiniţi să se educe şi formeze, există locuri speciale pentru romi în universităţile de stat, unii lucrează în instituţiile administraţiei publice din localităţi unde există populaţie romă. Mai mult, există campanii de combatere a absenteismului în şcoli, precum şi campanii pentru combaterea discriminării.
Nu totul este perfect, din acest punct de vedere, însă sunt depuse eforturi în acest sens, pentru sprijinirea şomerilor, a persoanelor vulnerabile în general, indiferent de etnie. Ambasadorul României în Suedia mai semnalează şi că statul este conştient de faptul că trebuie făcute mai multe pentru educaţia şi integrarea romilor în România, Suedia, şi peste tot în Europa, fiind vorba de un proces îndelungat, care va da rezultate pe termen mediu şi lung.
În privinţa activităţii şi autorităţii Ambasadei României în Suedia, diplomatul român menţionează faptul că este considerată îngrijorătoare prezenţa cerşetorilor. Autorităţile române au luat legătura cu cele suedeze din domeniul asistenţei sociale şi colaborează pentru rezolvarea problemei, cu sprijin acordat acestora, poliţiei, precum şi cerşetorilor de pe străzi. Cetăţenii români se bucură de libertatea de mişcare în UE, ca şi cetăţenii suedezi. Au şi responsabilitatea de a se informa cu privire la condiţiile din fiecare ţară, precum şi obligaţia de a se supune legii, mai arată Răduţa Matache, făcând referire şi la faptul că Cecilia Malmström, comisarul european pentru afaceri interne, a informat presa suedeză cu privire la un document în care sunt cuprinse sfaturi şi informaţii legate de libertatea de circulaţie – Free movement of EU Citizens and their Families: Five actions to make a difference. Poate că Lotta Edholm nu ştie de acest document recent, indică diplomatul român, şi nici nu a avut un dialog deschis cu Ambasada României, preferând să recurgă la media. Răduţa Matache conchide exprimându-şi încrederea că numeroşii politicieni cinstiţi şi responsabili vor duce o campanie electorală civilizată şi că bunele relaţii bilaterale ale României cu Suedia vor continua să fie astfel.
În 30 noiembrie, politiciana Lotta Edholm, consilier local în Stockholm, atrăgea atenţia că, în contextul în care în ultimii ani au apărut tot mai mulţi oameni fără adăpost care cerşesc pe străzi, serviciile sociale suedeze estimează că marea majoritate a romilor fără adăpost provin din România. Mai mult, făcând referire la discriminare, procentele de analfabetism din rândul romilor şi la lipsa accesului la educaţie, politiciana suedeză chiar acuza România că nu-şi asumă responsabilitatea şi îndemna UE ‘să treacă la fapte’, întrucât ‘modul în care este tratată minoritatea romă în România reprezintă o trădare a valorilor pe care este întemeiată UE’.
sursa: Agerpres