Tanti Veta ”gătește dumnezeiește”, spune Dragoș Anastasiu despre doamna de care toți turiștii străini care vin la Green Village (Delta Dunării) s-au îndrăgostit. Mai în glumă mai în serios, dacă ar fi să ne luăm după zicala ”Dragostea trece prin stomac”, atunci chiar nu mai încape niciun dubiu, ”taina gătitului ar trebui să o învețe oricine”. Cam așa stau lucrurile și cu programul ”România gastronomică”: ”Vrei să te viziteze mulți turiști? Gătește-le bine!”. Antreprenorul al cărui nume se identifică ușor cu Eurolines și TUI, promovează Delta peste tot în lume, un loc pe care îl numește ”exotic și unic”.  ”Când am ajuns în Deltă, mi-am zis că nu trebuie să cumpărăm nimic de la alții, că toate produsele trebuie să vină de la producători locali. Și am descoperit că nu aveau certificate, nu aveau facturi, nu știau cum să își scoată produsele”, spune Anastasiu.

Sibiu, regiune gastronomică

Povestea aceasta se repetă în toate regiunile cu potențial turistic. Soluția? ”La primărie se eliberează un atestat de producător și un certificat de comercializare”, răspunde scurt Maximilian Drăgan, coordonator în Sibiu al programului ”Sibiu – Regiune Gastronomică în 2019”

Așa că, în timp ce unii producători au de rezolvat probleme de birocrație, alții merg la sigur și dezvoltă parteneriate în această direcție. Iar un exemplu este chiar cel punctat mai sus, cu regiunea Sibiului, despre care Drăgan mai oferă câteva detalii: ”Este vorba despre un program care se leagă de Institutul de Artă și Cultură din Barcelona și prin care estimez că vom atrage 2 milioane de turiști în 2019. Nouă chiar ne lipsește o infrastructură gastronomică.

Astăzi, peste tot în lume, gastronomia este foarte importantă în alegerea hotelului. Călin Ilie, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), vine cu informații care ne arată că, atunci când se alege o destinație, peisajele se află pe primul loc, gastronomia pe al doilea, iar oferta de cazare pe al treilea. ”Și atunci, ne întrebăm: Ce vindem noi din punct de vedere gastronomic? Părerea mea e că România abia acum începe să fie votată din acest punct de vedere. Avem nevoie de bucătari renumiți, de staruri, de produse care să devină branduri la export”, a punctat Călin Ilie, prezent la un seminar despre industria ospitalității, organizat recent de Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA).

 

”Cele mai bune roșii”

 În context, cât de repede poate deveni țara noastră o destinație gastronomică? ”Depinde cât de repede ne mișcăm. Sunt străini care spun că la noi mănâncă cele mai bune roșii. Chiar și vinul ne poate ajuta”, a adăugat Călin Ilie. Privind în ansamblu, lucrurile nu par foarte dificile. Luate pe bucățele, însă, ajungem la concluzia că avem ca bucătari cu renume să fie angajați de hotelieri și, astfel, un hotel să fie selectat tocmai datorită preparatelor cu specific românesc.

”E o idee foarte bună ca bucătarii chefi să aibă parteneriate cu hotelurile. Avem potențial gastronomic, putem crește peste tot în lume. Și cred că sunt mulți bucătari  foarte buni în România”, spune și Joseph Hadad, unul dintre cei mai cunoscuţi chefi din Bucureşti. Și, că tot veni vorba de București, nici Capitala nu stă prea bine la acest capitol. Dacă în trecut Centrul Vechi era considerat un punct gastronomic și cultural, acum sunt restaurante care au doar câteva preparate tradiționale.

Anul trecut, peste 12 milioane de sosiri ale turiştilor români şi străini au fost înregistrate în structurile de primire turistică din România, potrivit Institutului Naţional de Statistică, în creştere cu 10,4% faţă de 2016, în timp ce numărul înnoptărilor a cunoscut un avans de 6,5% şi a depăşit 26,9 milioane. Din acest total, numărul turiştilor români a reprezentat  77,2%, în timp ce străinii s-au apropiat de 23%.