Rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) arată că importurile de gaze ale României au crescut în prima lună a acestui an cu 50% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi au costat de patru ori mai mult.

Mai exact, dacă în ianuarie 2021 importurile erau de 2,7 milioane de MWh, în ianuarie 2022 acestea se ridicau la 4 milioane de MWh. Preţul de import a fost 305 lei pe MWh, de peste patru ori mai mare faţă de 68 de lei pe MWh, cât a fost în ianuarie 2021.

În acelaşi timp, producţia internă a scăzut de la 8,7 milioane de MWh, la 8,1 MWh.

România a ajuns să importe astfel, 30% din consumul total al ţării în ianuarie 2022. Principalii importatori au fost MET Austria Energy Trade (27,1% din total) şi WIEE România (20,6%).

Consumul final de gaze s-a redus cu 11%, de la 17,8 milioane de MWh, la 17 milioane de MWh.

Șansă unică pentru România

Nicolae Ciucă a precizat că țara noastră susține obiectivul blocului comunitar de a elimina, cât mai curând, dependența de gazele provenite din Federația Rusă.

”România este pregătită şi angajată să contribuie la eforturile europene prin utilizarea gazelor naturale interne din Marea Neagră, prin investiţii în noi tehnologii în domeniul energiei nucleare şi al producerii de energie regenerabilă, dar şi prin eforturi de a consolida conectivitatea energetică în regiunea noastră. Dată fiind presiunea la care sunt supuse, este de datoria noastră să ne coordonăm eficient pentru a acorda asistenţă Ucrainei şi Republicii Moldova în ceea ce priveşte nevoile energetice şi reducerea dependenţei prin conectivitate sporită”, a spus el.

În acest sens, Guvernul a aprobat Planul de urgenţă pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România.

„Astăzi, Guvernul a adoptat acest plan care prevede stabilirea unui set de măsuri, dar şi de proceduri prin care se pot anula, reduce sau elimina efectele unor posibile perturbări în aprovizionarea ţării noastre cu gaze naturale.

Documentul are un rol preventiv şi se elaborează periodic, în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană „, a declarat Dan Cărbunaru, joi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Ce prevede planul de urgență

„Unul de alertă timpurie – în cazul în care există informaţii concrete, sigure şi fiabile conform cărora ar putea avea loc un eveniment care ar deteriora semnificativ situaţia în materie de furnizare de gaze şi care ar putea conduce la declanşarea nivelului de alertă sau de urgenţă.

Următorul nivel e de alertă, în cazul în care are loc o perturbare a furnizării de gaze sau o cerere de gaze excepţional de mare care ar putea afecta semnificativ situaţia în materie de furnizare de gaze, însă piaţa încă e în măsură să gestioneze această perturbare sau cererea respectivă fără a fi nevoie de măsuri care nu sunt bazate pe funcţionarea pieţei.

Şi, cel de-al treilea nivel, nivelul de urgenţă care apare în cazul unei cereri excepţional de mari sau unei perturbări semnificative de furnizare de gaze sau alt tip de deteriorare semnificativă a situaţiei în materie de furnizare de gaze şi toate măsurile de piaţă relevante au fost deja implementate, însă oferta de gaze e insuficientă pentru a satisface cererea rămasă neacoperită astfel încât e nevoie de noi măsuri care nu se bazează pe piaţă, în special în scopul garantării furnizării de gaze către clienţii protejaţi”, a precizat Cărbunaru.