În primele șapte luni, producția națonală de țiței a fost de 2,01 milioane tep (tone echivalent petrol), fiind cu aproape 5% mai mică decât în aceeași perioadă a anului trecut.

„În condiţiile unui declin anual constant al rezervelor sigure, de 5%, şi o rată de înlocuire de 5% pentru rezervele de ţiţei şi condensat se poate aprecia că rezervele actuale de ţiţei ale României s-ar putea epuiza într-o perioadă de până în 20 de ani“, se menţionează în proiectul strategiei energetice naţionale.

Conform datelor anuale prezentate de OMV Petrom, cel mai mare producător de ţiţei din România, rezervele dovedite de ţiţei la 31 decembrie 2015 se situau la 625 milioane bep (barilechivalentpetrol), în scădere cu 80 mil. faţă de sfârşitul anului 2013.

Anul trecut, aşa cum a anunţat recent Mariana Gheorghe, CEO-ul OMV Petrom, producţia de petrol a grupului a scăzut cu 2,5%. Doar că producţia totală a OMV este formată şi din ţiţeiului extras de companie din zăcămintele din străinătate. Astfel, producţia internă de ţiţei a cunoscut o scădere anuală mai accentuată, de 4%, aceasta fiind de numai 26,34 milioane de barili, „din cauza declinului natural, lucrărilor de reparaţii capitale şi de suprafaţă planificate“, se arată în comunicatul companiei.

Deşi ne confruntăm cu un declin natural al producţiei de ţiţei, România continuă să rămână în topul celor mai mari producători de petrol din Europa, producţia naţională reprezentând aproape 6% din cea a Uniunii Europene.

În timp ce producția de țiței a scăzut cu circa 5%, importurile au cunoscut o concentrare mult mai redusă, de doar 2,8%. Conform datelor INS, România a importat, în primele şapte luni ale acestui an, o cantitate de ţiţei de 4,168 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 118.500 tep  mai mică faţă de cea importată în aceeaşi perioadă din 2016.

Conform proiectului Strategiei Energetice, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, se estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep). 

În scenariul ambiţios de decarbonare combinat cu preţuri mici ale petrolului, producţia de ţiţei cunoaşte un punct de cotitură în 2035, începând de la care are loc o scădere abruptă către zero.

Dacă în urmă cu cinci ani importurile de ţiţei reprezentau puţin peste jumătate din consumul anual de petrol al României (56%), în 2016, ţiţeiul importat a ajuns să acopere două treimi din consumul total. Astfel, producţia s-a ridicat anul trecut la 3,57 milioane tep (tone echivalent petrol), în scădere cu aproape 5%, în timp ce importurile au crescut cu peste 13%, ajungând la 7,5 milioane tep, conform datelor provizorii anunţate de Institutul Naţional de Statistică. Nici importurile de produse petroliere nu sunt de neglijat. În fiecare an, România importă o cantitate importantă de produsele petroliere, în special carburanţi. În ultimii doi ani importurile de benzină şi motorină au ajuns la 2 milioane de tone/an.