În cursul zilei de joi, Eurostat a venit cu noi date în ceea ce privește liber-profesioniștii din România. Potrivit acestor date, ei sunt cele mai expuse persoane în fața sărăciei.
România, în clasamentul rușinii UE! Liber-profesioniștii români, cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune socială
Datele publicate de Eurostat arată că 23,6% dintre liber-profesioniştii cu vârsta de cel puţin 18 ani din Uniunea Europeană.
Comparativ cu 2020 și luând în considerare statutul de activitate, aceasta a fost singura categorie care a înregistrat o deteriorare a situației de sărăcie, crescând de la 22,6% la 23,6%.
Între 2020 și 2021, ratele riscului de sărăcie sau de excluziune socială au scăzut pentru șomeri, pensionari și angajați cu 1,6, 0,6 și, respectiv, 0,3 puncte procentuale.
La nivel național, în 2021, România, Portugalia și Estonia au înregistrat cele mai mari ponderi de persoane care desfășoară activități independente aflate în risc de sărăcie și excluziune socială (70,8%, 32,4% și 32,2%). România, în special, a înregistrat cea mai mare creștere din 2020 până în 2021 (5,1 puncte procentuale).
În schimb, situația sărăciei pentru lucrătorii independenți s-a îmbunătățit în 11 țări, Irlanda și Ungaria raportând cea mai mare scădere a acestor rate din 2020 până în 2021 (-3,2 și, respectiv, -3,7 puncte procentuale), scrie Eurostat.
21,7% din populația Uniunii Europene se afla în risc de sărăcie s-au excluziune socială
Riscul de sărăcie și de excluziune socială nu depinde strict de nivelul de venit al unei gospodării, deoarece poate reflecta, de asemenea, lipsa unui loc de muncă, intensitatea scăzută a muncii, statutul profesional sau o serie de alte caracteristici socio-economice. Pentru a calcula numărul sau ponderea persoanelor care sunt expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, se combină trei măsuri separate, care acoperă acele persoane care se află în cel puțin una dintre aceste trei situații:
- persoanele care sunt expuse riscului de sărăcie, cu alte cuvinte, cu un venit disponibil echivalent care se situează sub pragul de risc de sărăcie;
- persoanele care suferă de privațiuni materiale și sociale severe, cu alte cuvinte, cei care nu își pot permite cel puțin șapte din treisprezece elemente de deprivare (șase legate de individ și șapte legate de gospodărie) care sunt considerate de majoritatea oamenilor ca fiind dezirabile sau chiar necesare pentru a avea o calitate adecvată a vieții;
- persoanele (cu vârsta sub 65 de ani) care trăiesc într-o gospodărie cu o intensitate foarte scăzută a muncii, cu alte cuvinte, cele care trăiesc în gospodării în care adulții au lucrat la o intensitate egală sau mai mică de 20 % din potențialul lor total combinat de timp de lucru în ultimele douăsprezece luni.
Rezultatele prezentate în acest articol arată că riscul de sărăcie sau de excluziune socială a fost mai mare în UE în cazul femeilor (mai degrabă decât al bărbaților), al adulților tineri (mai degrabă decât al persoanelor de vârstă mijlocie sau vârstnice), al persoanelor cu un nivel scăzut de educație (mai degrabă decât al celor cu un nivel mediu sau terțiar de educație) și, în special, al șomerilor.
Peste o cincime din populația UE care trăiește în gospodării cu copii aflați în întreținere era expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială în 2021, iar riscul de sărăcie sau de excluziune socială era ușor mai scăzut în rândul gospodăriilor fără copii aflați în întreținere.
Statutul profesional a fost, fără să surprindă, una dintre principalele caracteristici socio-economice care au avut un impact asupra riscului de sărăcie sau excluziune socială. În 2021, în timp ce riscul de sărăcie sau de excluziune socială în UE era de 11,1 % pentru persoanele angajate și de 18,6 % pentru persoanele pensionate, acesta era de aproape două treimi (64,5 %) pentru șomeri și de 42,3 % pentru alte persoane inactive, cu alte cuvinte, persoane care – din alt motiv decât pensionarea – nu lucrau și nu erau șomere.
Riscul de sărăcie sau de excluziune socială a variat considerabil între statele membre ale UE. România (34,4 %), Bulgaria (31,7 %) și Grecia (28,3 %) au raportat cele mai mari procente de persoane expuse riscului de sărăcie și excluziune socială. În schimb, Finlanda, Slovenia și Cehia au prezentat procente sub 15,0 % (valoarea UE fiind estimată la 21,7 %).