România se confruntă cu o criză în atragerea fondurilor europene. În ciuda alocărilor de 30 de miliarde de euro, rata de absorbție este zero, potrivit Consiliului Fiscal.
Situația fondurilor europene
Conform datelor Consiliului Fiscal, absorbția fondurilor de coeziune și structurale este inexistentă. România a atras doar 2,1 miliarde de euro din granturi și 1,9 miliarde de euro din împrumuturi din PNRR, dintr-un total de 27 de miliarde de euro.
Absorbția fondurilor europene în primele opt luni din 2024 s-a limitat la aproximativ 2,5 miliarde de euro, reprezentând rambursări din CFM 2014-2020, beneficiind de Regula N+3. În ceea ce privește CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la sfârșitul lunii august 2024. Referitor la PNRR, cererea de plată nr. 3, depusă în decembrie 2023 și în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro, este încă în evaluare de către Comisia Europeană. Aceasta subliniază slăbiciunile instituționale în atragerea și utilizarea fondurilor europene.
Pentru CFM 2021-2027, la jumătatea acestui exercițiu (august 2024), rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune, din alocările de 31 de miliarde de euro, era practic zero. Guvernul estimase rambursări de 2,5 miliarde de euro din FSC pentru anul 2024.
Într-o postare pe pagina de Facebook, Siegrfried Mureșan îl acuză pe Marcel Ciolacu de rea voință politică, spunând că a blocat absorbția de fonduri europene.
„Prim-ministrul Marcel Ciolacu a blocat absorbția de fonduri europene. Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu nu a reușit să atragă niciun euro din fondurile structurale și de coeziune care sunt alocate României din exercițiul financiar european 2021 – 2027.
Blocajul absorbției este strict o problemă de voință politică, nu de capacitate instituțională. România a demonstrat în ultimii ani că are capacitatea de a absorbi fonduri europene în ritm rapid. În 2022 și 2023, în timpul guvernului condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă, România a absorbit sume record din fondurile europene alocate țării noastre în exercițiul financiar anterior. În 2022, am avut o absorbție de 5,9 miliarde de euro, iar în 2023 a fost de 6 miliarde de euro.”
Întârzieri și provocări în PNRR
Implementarea PNRR, cu alocări de 28,4 miliarde de euro pentru perioada 2022-2026, din care 13,5 miliarde de euro reprezintă granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, se confruntă cu întârzieri semnificative și provocări majore. Până în prezent, România a primit prefinanțări de 4 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) al UE, din care 2,1 miliarde de euro sunt granturi și 1,9 miliarde de euro împrumuturi. Aprobarea Comisiei Europene a fost obținută doar pentru două cereri de plată, totalizând 5,3 miliarde de euro (3,6 miliarde de euro granturi și 1,7 miliarde de euro împrumuturi), ceea ce reflectă o rată de absorbție sub 20% la jumătatea perioadei.
Cea de-a treia cerere de plată, în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro (exclusiv prefinanțarea), legată de 76 de jaloane și ținte cu termene în trimestrele III și IV din 2022, a fost depusă abia în decembrie 2023, cu o întârziere de 9 luni față de calendarul inițial. Această cerere este în evaluare de către Comisia Europeană, iar patru jaloane sunt în proces de clarificare, în special cele referitoare la regimul microîntreprinderilor și reforma companiilor de stat.
Există riscul ca CE să aprobe doar o plată parțială și să activeze procedura de suspendare a plăților pentru jaloanele neîndeplinite.
Consecințe pe termen lung
România riscă să devină dependentă de fondurile europene, ceea ce ar putea avea consecințe negative. PNRR are o durată limitată, până în august 2026, iar fondurile structurale și de coeziune vor fi alocate diferit în viitor. De asemenea, PIB-ul pe cap de locuitor al României va crește la un nivel care nu o va mai face eligibilă pentru fonduri nete de amploarea celor din ultimul deceniu, ca procent din PIB.
