Cotidianul conservator german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) analizează situația economică și politică a României în contextul măsurilor de austeritate propuse de guvernul Ciolacu.

Articolul evidențiază provocările majore cu care se confruntă România în 2025, începând de la reducerea deficitului bugetar până la gestionarea tensiunilor sociale și a influenței crescânde a forțelor politice radicale.

Un plan ambițios pentru reducerea deficitului bugetar

Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, și-a propus să economisească 26 de miliarde de euro în încercarea de a reduce deficitul bugetar de la 8,5% la standardul european de 3%. Contextul economic dificil este accentuat de recentele decizii ale agenției de rating Fitch, care a declasat România, determinând astfel o creștere a dobânzilor pentru împrumuturile publice.

Situația este complicată și de tendințele negative ale Indexului Managerilor de Achiziții, care indică o contracție economică semnificativă. Scăderea producției, reducerea comenzilor și a ofertei pentru forța de muncă, precum și lipsa de încredere în piață au fost accentuate de un record negativ în prăbușirea comenzilor, conform unei analize realizate de Erste Group.

Măsuri de austeritate anunțate de guvernul Ciolacu

Guvernul Ciolacu 2 a adoptat un pachet de măsuri de austeritate care include:

  • Înghețarea salariilor, pensiilor și alocațiilor pentru copii la nivelul lunii noiembrie 2024. Aceasta vine în contradicție cu promisiunile pre-electorale privind o creștere de 12% a pensiilor pentru 2025, măsură care ar fi generat un deficit suplimentar de 4 miliarde de euro.
  • Eliminarea orelor suplimentare plătite și anularea bonusurilor pentru funcționarii publici.
  • Eliminarea avantajelor fiscale pentru angajații din sectoarele IT, agricultură și construcții.
  • Reducerea cu 25% a finanțării de la stat pentru partidele politice.
  • Crearea unui „Minister pentru Eficiență”, care să reducă cheltuielile aparatului administrativ cu aproximativ 1% din PIB.
  • Creșterea pragului de impozitare pentru întreprinderile mici și majorarea impozitului pe dividende pentru corporațiile pe acțiuni.

Aceste măsuri sunt descrise în articol ca fiind temporare, însă impactul lor asupra populației și mediului de afaceri ar putea amplifica tensiunile sociale.

Provocările politice și presiunile sociale

FAZ subliniază că aceste măsuri vin într-un moment de fragilitate politică. Guvernul actual, format din PSD, PNL și UDMR, încearcă să gestioneze urmările anulării alegerilor prezidențiale din 2024, o decizie controversată care, potrivit ziarului, a fost influențată de „intervenții ilegale suspecte ale Rusiei prin rețelele de socializare”.

Premierul Marcel Ciolacu, reales după eșecul său în alegerile prezidențiale, a declarat că scopul său este să fie „extrem de eficient” și nu popular, dar ziarul german avertizează că măsurile de austeritate ar putea alimenta influența forțelor pro-ruse de dreapta înaintea alegerilor prezidențiale din martie.

Protestele împotriva austerității ar putea reprezenta o oportunitate pentru partidele extremiste de a-și consolida poziția, în special în rândul unei populații afectate de reducerea veniturilor și incertitudinea economică.