România, în pragul unei crize economice
România încheie anul 2024 cu o perspectivă economică îngrijorătoare, riscând să fie clasificată drept țară nerecomandată pentru investiții.
Agenția Fitch Ratings a revizuit perspectiva ratingului de țară la negativă, ceea ce deschide posibilitatea unei retrogradări la nivelul junk, având consecințe grave asupra economiei naționale și accesului la finanțare externă.
Dezechilibre majore în an electoral
Deși bugetul pentru 2024 a fost planificat cu un deficit de 5% din PIB, realitatea economică indică un dezechilibru mult mai accentuat, depășind 8% din PIB. Creșterea cheltuielilor publice, inclusiv majorările salariale și de pensii, în contextul unui an electoral complicat, a pus presiuni suplimentare asupra finanțelor statului.
Aceste decizii au fost criticate de Consiliul Fiscal, care a atras atenția că deficitul de cont curent ar putea depăși 7% din PIB, punând în pericol stabilitatea economică a țării.
„Pentru contribuabilii persoane juridice s-a aprobat anularea accesoriilor în procent de 100% din valoarea acestora, respectiv accesoriile însemnând dobânzi, penalităţi de întârziere şi penalităţi de nedeclarare.
Aici, după cum de asemenea se cunoaşte din spaţiul public, discutăm de 330.000 de contribuabili persoane juridice cu un debit restant de 32,4 miliarde de lei, iar pentru contribuabilii persoane fizice avem de asemenea înregistraţi cu debite restante la 31 august 2024 un număr de 848.000 de contribuabili cu o valoare de 39,2 miliarde lei. (…)
După cum de asemenea se cunoaşte din spaţiul public, avem, în funcţie de valoarea creanţelor, facilităţile fiscale, respectiv dacă aceste creanţe, respectiv datorii înregistrate la buget sunt până în 5.000 lei, anularea accesoriilor este în procent de 100%, iar de asemenea, din obligaţiile bugetare principale, avem anularea în procent de 50%.
Dacă debitul înregistrat este de peste 5.000 lei, atunci anularea obligaţiilor principale este în procent de 25%”, a precizat şeful de la Finanţe, Marcel Boloş, după şedinţa Executivului în care s-a aprobat amnistia fiscală.
În plus, execuția bugetară necorespunzătoare și capacitatea redusă de colectare a veniturilor fiscale amplifică vulnerabilitățile economice. Analizele arată că România rămâne una dintre țările europene cu cel mai scăzut grad de colectare a TVA, situație ce necesită reforme fiscale urgente pentru a redresa bugetul.
Măsuri fiscale de amnistie și acorduri internaționale
Pentru a combate presiunile financiare, Guvernul a introdus în toamnă o amnistie fiscală, anulând dobânzile și penalitățile pentru firme și persoane fizice cu datorii restante. Deși măsura a fost privită ca o soluție temporară pentru a stimula colectarea veniturilor, analiștii au avertizat că aceasta nu rezolvă problemele structurale ale economiei, ci încurajează o disciplină fiscală precară.
Ajustarea deficitului bugetar pe 7 ani este posibilă, dar riscantă, având în vedere incertitudinile piețelor financiare și riscul valutar, având în vedere că România nu face parte din zona euro. O ajustare necredibilă ar putea afecta leul și ar putea duce la ieșiri de capital. Instabilitatea politică ar putea amplifica reacțiile adverse ale piețelor. PNRR se încheie în 2026, iar alocările UE se vor concentra mai mult pe apărare, inovare și decarbonizare, reducând resursele pentru coeziune.
România trebuie să atragă mai multe investiții interne și să valorifice apartenența la UE și NATO. Este esențial un buget robust, venituri fiscale mai mari și cheltuieli publice bine gestionate. Intrarea în Schengen și aderarea la OCDE sunt pași importanți.
„Perioada solicitată de ajustare a deficitului bugetar pe o perioada de 7 ani are temei, dar prezintă riscuri. Nu trebuie să se mizeze pe răbdarea pieţelor financiare sine die, fie România stat membru al UE. Iar România nu face parte din zona euro existând deci risc valutar. Dacă ajustarea bugetară nu va fi credibilă va exista presiune pe moneda naţională, pe Leu, cu posibile ieşiri de capital din ţară.
Iar instabilitatea politică în ţară poate accentua o reacţie adversă a pieţelor financiare. Trebuie să avem în vedere că PNRR se termină în 2026, ceea ce înseamnă resurse bugetare mai puţine, iar CE doreşte ca bugetul UE să aloce mai mulţi bani pentru apărare şi inovare, decarbonizare, ceea ce ar afecta resursele pentru politica de coeziune. România trebuie să aibă o economie în care să se investească mai mult din resurse interne, publice şi private.
Totodată, trebuie să capitalizăm cât mai bine apartenenţa la Uniune şi scutul de securitate reprezentat de NATO. România are nevoie de un buget robust, de venituri fiscale mai mari, care să finanţeze bunuri publice de bază – educaţie, sănătate, apărare, o politică industrială, admiţând că există resurse în acest scop, atenuarea discrepanţelor economice interne. Cheltuielile bugetare să fie făcute cu discernământ. Intrarea deplină în spaţiul Schengen este de salutat, iar perspectiva aderării la OCDE este de bun augur”, a mai notat Daniel Dăianu.
Pe plan extern, România a obținut aprobarea Comisiei Europene pentru un plan pe termen lung de reducere a deficitului bugetar. Însă, implementarea acestui plan depinde în mare măsură de stabilitatea politică și de capacitatea autorităților de a adopta reforme structurale esențiale. Pierderea încrederii investitorilor și întârzierea reformelor ar putea amplifica riscurile asociate cu retrogradarea economică.
Risc sistemic și efectele asupra economiei
Un alt semnal de alarmă îl reprezintă instabilitatea piețelor financiare. Cu un deficit de cont curent în creștere și o monedă națională sub presiune, riscurile unei crize financiare devin tot mai evidente. Guvernatorul Daniel Dăianu și alți economiști atrag atenția asupra necesității urgente de consolidare fiscală pentru a proteja economia de o retrogradare dureroasă.
În plus, utilizarea resurselor PNRR ar putea deveni o provocare pe termen lung. România trebuie să finalizeze proiectele finanțate prin acest program până în 2026, iar după această dată resursele externe vor scădea semnificativ, creând noi presiuni asupra bugetului național.
